Peste 239 milioane de cetăţeni americani cu drept de vot sunt aşteptaţi astăzi la urne să îl desemneze pe viitorul preşedinte al SUA. Alegerile prezidenţiale din Statele Unite reprezintă un moment crucial în politica americană, având în vedere contextul politic actual şi importanţa acestui scrutin pentru viitorul ţării.
Principalii candidaţi în acest an sunt Kamala Harris, vicepreşedinte în exerciţiu în Administraţia Biden, din partea Partidului Democrat şi Donald Trump, fost preşedinte al Statelor Unite în perioada 20 ianuarie 2017 - 20 ianuarie 2021, candidatul Partidului Republican. În timp ce Trump şi-a anunţat candidatura în noiembrie 2022 şi a obţinut nominalizarea republicană în iulie 2024, Kamala Harris a devenit candidatul democraţilor după ce preşedintele Joe Biden s-a retras din cursa electorală în iulie 2024, în urma solicitărilor venite din partea mai multor lideri marcanţi ai partidului respectiv şi după ce Biden a dat semne clare în timpul unei dezbateri televizate cu Donald Trump că nu poate continua cursa respectivă.
În ceea ce îi priveşte pe principalii candidaţi, sondajele americane recente indică o competiţie strânsă între Donald Trump şi Kamala Harris. Un sondaj realizat de Siena College şi publicat la finalul lunii octombrie arată că ambii candidaţi au câte 48% din intenţiile de vot ale alegătorilor. Într-un scenariu cu şase candidaţi, Trump conduce cu 47% faţă de 46% pentru Harris. Aceste cifre evidenţiază o divizare semnificativă pe linii de gen şi educaţie, bărbaţii şi alegătorii fără studii superioare înclinând spre Trump, în timp ce femeile şi cei cu studii superioare o susţin pe Harris. Statele indecise, precum Pennsylvania, Michigan, Wisconsin, Arizona, Georgia şi Nevada, joacă un rol crucial în determinarea rezultatului alegerilor. În Pennsylvania, un sondaj Quinnipiac efectuat în luna octombrie arată că Trump conduce cu 47% faţă de 46% pentru Harris, evidenţiind diviziuni rasiale şi de gen semnificative. Un alt aspect notabil este creşterea sprijinului pentru Trump în rândul alegătorilor afro-americani. Un sondaj Atlas Intel indică faptul că Trump are până la 39,9% din sprijinul alegătorilor de culoare în Michigan, sugerând o posibilă slăbire a coaliţiei tradiţionale democrate.
De aceea, ambii candidaţi şi-au intensificat eforturile de campanie în ultimele săptămâni. Trump a organizat mitinguri în state-cheie, inclusiv un eveniment major la Madison Square Garden din New York, şi a planificat vizite în Atlanta, Georgia. Kamala Harris a desfăşurat campanii în Michigan şi a beneficiat de sprijinul fostului preşedinte Barack Obama în Philadelphia. Analiştii politici oferă perspective diferite asupra rezultatului alegerilor. Nate Silver, un expert în sondaje, a declarat pentru CNN că, deşi datele sugerează o cursă strânsă, "intuiţia sa spune că Donald Trump va câştiga alegerile prezidenţiale din 2024". Pe de altă parte, profesorul Allan Lichtman, cunoscut pentru acurateţea predicţiilor sale electorale, rămâne încrezător că Harris va câştiga, bazându-se pe modelul său "Keys to the White House".
Un sondaj realizat de Associated Press-NORC Center for Public Affairs Research în iulie 2024 relevă că aproximativ 75% dintre adulţii americani consideră că alegerile din 2024 vor determina soarta democraţiei americane. Această percepţie subliniază semnificaţia profundă a scrutinului pentru viitorul politic al ţării.
Menţionăm că în SUA preşedintele nu este ales prin vot direct de către cetăţeni, ci printr-un sistem indirect bazat pe Colegiul Electoral. Fiecare stat are un număr specific de electori, corespunzător numărului total de reprezentanţi pe care îi are în Congres (senatori şi membri ai Camerei Reprezentanţilor). În total, Colegiul Electoral cuprinde 538 de electori, iar pentru a câştiga preşedinţia, un candidat trebuie să obţină majoritatea absolută, adică cel puţin 270 de voturi electorale. Majoritatea statelor aplică sistemul "câştigătorul ia tot", în care candidatul cu cele mai multe voturi populare din stat câştigă toţi electorii acelui stat. Există însă excepţii, precum Maine şi Nebraska, care utilizează un sistem proporţional de alocare a electorilor.
Cert este că scrutinul prezidenţial de astăzi din SUA este unul dintre cele mai strânse din istoria recentă, cu sondaje care indică un echilibru aproape perfect între cei doi candidaţi principali, Kamala Harris şi Donald Trump. Statele indecise (swing states) sunt esenţiale şi vor juca un rol decisiv, având capacitatea de a influenţa câştigătorul. Schimbările în preferinţele demografice ale alegătorilor, inclusiv sprijinul neobişnuit de mare al lui Trump în rândul alegătorilor afro-americani, ar putea fi factori neaşteptaţi în rezultatul final. Deşi analiştii oferă perspective diferite (unii cred în victoria lui Trump, alţii în succesul lui Harris), modelul Colegiului Electoral şi specificul fiecărui stat lasă loc unei mari incertitudini. Astfel, mobilizarea alegătorilor în statele critice şi comportamentul electoral vor fi decisive pentru a desemna viitorul preşedinte al Statelor Unite.
Citeşte Cine calcă pe Constituţie?
• Un singur exit poll la nivel naţional
Edison Research, o firmă specializată în colectarea datelor despre alegeri, care a efectuat din anul 2003 încoace sondaje la ieşirea de la urne în numele National Election Pool, este compania care va face şi exit poll-ul la prezidenţialele de anul acesta, la nivel naţional, potrivit NBC News. Sursa citată arată că National Election Pool (NEP) este un consorţiu de reţele media - ABC, CBS, CNN şi NBC News - care reuneşte resurse pentru o numărare colectivă a voturilor şi operaţiune de exit poll. NBC News analizează şi raportează în mod independent rezultatele exit poll.
La alegerile prezidenţiale americane de astăzi, intervievatorii vor fi prezenţi la 600 de secţii de votare din SUA, fiecare dintre ei urmând regulile locale despre locul în care pot sta în raport cu locul de votare. Interviul este autoadministrat, adică respondentul completează singur chestionarul. Exit poll-ul la nivel naţional va include aproximativ 20.000 de interviuri în total, luate persoanelor care se prezintă la secţiile de votare, persoanelor care au votat anticipat şi persoanelor care au votat prin corespondenţă. Pentru exit poll-urile din Arizona, Georgia, Florida, Michigan, Nevada, Carolina de Nord, Ohio, Pennsylvania, Texas şi Wisconsin, vor exista eşantioane de 1.500 până la 2.500 de respondenţi per stat. Participanţii la NEP nu raportează niciun rezultat de la exit poll înainte de ora 17:00 ET(Eastern Daylight Time) (ora 23:00 în România) în ziua alegerilor şi niciun rezultat de exit poll care poate indica rezultatul unei curse nu este raportat decât după ce toate scrutinurile sunt programate să se închidă într-un stat. Pe măsură ce seara alegerilor se desfăşoară şi intervievatorii de la faţa locului solicită mai multe rezultate ale sondajului de exit poll, datele sunt actualizate şi cântărite din nou în timp real.
Pe lângă un sondaj de ieşire la nivel naţional, care captează alegători din toată ţara, există sondaje de ieşire în mod special pentru statele care sunt esenţiale pentru câştigarea preşedinţiei sau includ curse importante de vot invers, cum ar fi Senatul sau guvernatorul. De exemplu, la alegerile prezidenţiale de astăzi, NBC News va avea o acoperire a sondajelor de ieşire de la urne din statele Arizona, Georgia, Florida, Michigan, Nevada, Carolina de Nord, Ohio, Pennsylvania, Texas şi Wisconsin, la câte 40 de secţii de votare din fiecare stat.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 07:10)
Urmeaza o noapte alba pentru fratii suveranisti Putin si Viktor Orban...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 07:15)
In aceste clipe de cumpana pentru lumea civilizata, nu pot sa nu ma gandesc la suferinta poporului ucrainenan si la cat de putin a facut Occidentul ca sa-si apere valorile...
1.2. Mda (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Oarecare în data de 05.11.2024, 08:48)
Asta e din ciclul best of. Înduioșător. Să ne dai și nouă grila de canale TV de la care te adapi cu propaganda. Cere-le daune :) că reclamația o facem noi.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Oarecare în data de 05.11.2024, 10:42)
Iarăși am postat înainte de medicație. Putler nu înțelege nici acum de unde apar atât de mulți decrepiți ca mine.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 13:16)
Deoarece imi curg lacrimile ca raul Dunarea nu pot sa scriu mai departe, imi pare rau...
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 13:57)
Dunarea poate parea un rau privita de la departarea Tiraspolului. Pentru noi romanii ea este totusi un fluviu...
1.6. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 05.11.2024, 13:59)
...
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 16:48)
STATY tu esti? Sau poate The ”Stiftung” Brute? Pribeagul? Poate Vali ”nostradamus”?
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 08:14)
Probabil totusi Trump. Foarte multa lume e ingrijorata de inflatie, si americanii se pare ca nu-s oi ca noi, sa voteze tot aceeasi administratie care nu a oprit inflatia. Ei inteleg ca Trump a pornit-o cu acele triliarde printate si date cadou populatiei in pandemie, dar democratii cu Biden Harris n-au oprit-o(desi puteau). In loc, au bagat tara in deficite si inflatie compusa una peste alta. Ca ok azi e inflatia 3,7%, peste ce a fost deja, deci foarte mult pt 60 % din americani care traiesc paycheck to paycheck. A ajuns mancarea saracului Mc Donald's sa nu si-o mai permita saracul ce face sub 40.000 $ pe an(dupa declaratiile companiei).
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 09:06)
Inflatia in SUA va creste la 6% si daca Trump va face doar 20% din ceea ce spune in campanie. Politicile lui economice brutale, impulsive, razboiul comercial cu China vor rupe economia americana.
Lucrurile astea se mai cu cap, mai cu blandete, cresti treptat tariful la importuri de la 5% la 10%, dar nu la 50%.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 09:59)
nu cred ca va face ce a spus. dar daca ar face inflatia e pa.
1. deportarea a 15 milioane de emigranti ilegali. = economii la buget, ca aceia sunt inclusiv cazati la hotel pe banii federali.
2. reducerea deficitului anual cu 2 triliarde dolari(asta cica face Musk), scaderi deficite , scadere inflatie.
3. tarifele celebre. ok da asta va creste unele preturi, nu si la ce e produs in US, dar chiar si asa nu e decat odata, o crestere si atat. nu e anuala ca inflatia ce o avem azi. in fapt trump a mai pus odata tarife la chinezi si n-a fost inflatie. de fapt scopul nu e altul decat oprirea importurilor din china, si mutarea productiei in us.
4. drill baby drill, scaderea pretului la petrol, pret care se reflecta in toate produsele
nu e inflationist dc face ce promite, doar ca promisiuni a mai facut in 2016 si nu s-a tinut de ele.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 10:06)
retractez, emigrantii ilegali sunt mana dde munca ieftina, dc dispar, s-ar putea sa fie inflationist.
dar una peste alta ramane de vazut.
Kamala Harris mi se pare mai inflationista, cu continuarea politicii de pomeni, 25.000 dolari cadou pt prima casa, 6000 doalari cadou la orice copil. de unde atatea cadouri? print, sau credit. si cu cadoul in mana=creteri de preturi, pt toata lumea nu doar pt cei cadorisiti.
taxe pe castigurile nerealizate, ca sa dai pomeni inflationiste, not ok.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 11:59)
Comisia de buget din Congres spune clar ca promisiunile din campanie ar aduce in plus la deficitul bugetar, in total in 4 ani, 8.000 miliarde in cazul lui Trump si 3.500 miliarde in cazul lui Harris. Deci, poti sa retractezi fara probleme, nu ma supar... :)
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 14:22)
nu prea cred, ambii s-ar putea sa aiba probleme de finatare dc continua sa cheltuiasca ca si cum n-ar fi ziua de maine.
Dc Trump pune tarifele cum a spus, inclusiv la masinile europene e bomboana de pe coliva la industria auto europeana.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 08:18)
N are cum sa iasa Trump, ca vrea sa opreasca razboiul, o vor pune pe Harris
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 09:16)
Trump raspunde brutal la jigniri asa ca Medvedev, mana stanga a lui Putin, face o mare greseala ca il jigneste. Cum sa spui despre geniul stabil Donald ca este ”obosit” si ca ”emite platitudini”?
”Trump nu va fi capabil să oprească războiul. Nu într-o zi, nu în 3 zile, nu în 3 luni. Și dacă chiar încearcă, ar putea deveni noul Kennedy”, mai spune Medvedev. Pai le baga Donald niste tarife si niste sanctiuni de nu mai intra niciun yuan in Russia daca citeste ce debiteaza Medvedev.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 14:47)
De ce s-ar lua cineva (orice politician vestic) dupa ce abereaza alcoolicul ala de Medvedev?
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 09:20)
Alții din spate vor conduce , doar nu Kamala si nici macar Trump .
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 09:53)
mai e si senatul si house of representatives, ca nu e dictatura lol
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 11:33)
Evident ca nu conduce presedintele. Si nici senatul sau camera reprezentantilor.
Conduc lojile militare care produc razboaiele
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 13:22)
Ce-s alea loji militare? Militarii nu mai sunt organizati in armate, brigazi, companii etc?
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 13:49)
lojili militari ce l-au prostit si pe putler sa atace Ucraina
5. Cistigatorul
(mesaj trimis de esop în data de 05.11.2024, 10:59)
„O, nu-i adevărat. Război e, de viteji purtat!”Trump nu are nici cea mai minuscula sansa sa cistige alegerile .Declinul este evident si intreaga formula magica ce ar fi trebuit sa il readuca la putere este spulberata de Harris .Diferenta va fi de cel putin citeva procente nu numai in statele Swing dar Trump este pe cale sa piarda si statele republicane (Iowa si Florida )ce ii sustineau cindva pe republicani .Spectacolul este in plina desfasurare .„Bara la bara ” este doar o poveste ce adoarme votantii .O data cu speechul doamnei ;Michelle Obama Trump si-a inceput prabusirea .Uitatri de Trump acum este timpul doamnei Harris prima femeie Presedinte a SUA .Americanii nu pot rata asta .Casetele cu Epstein si declinul rapid si evident i-au paralizat lui Trump sfirsitul de Campanie .Urma alege .Kamala defileaza in stil de mare campioana .Diferenta uriasa facuta chiar la mitingurile de sfirsit de drum ale celor doi candidati ne arata cistigatorul .Invictus devine forma pura prin care KAMALA cistiga .
5.1. ce fumezi? (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de alex în data de 05.11.2024, 14:38)
ca sa stim si noi
6. nu conteaza
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 16:09)
Cei doi sunt doar aparanta unei democratii care e condusa de interese. Trump se mai razvrateste, ce-i drept...
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2024, 20:01)
Interesele cui?