Secţiile de votare - goale

Alegerile pentru funcţia de primar general al Capitalei au înregistrat una dintre cele mai scăzute prezenţe la vot. Bucureştenii au ales ieri să facă altceva decât să se prezinte la secţiile de votare pentru a-şi alege un primar general care va sta în funcţie doar doi ani şi opt luni, până la viitoarele alegeri locale.

Oamenii au preferat fie să rămână în case, în faţa televizoarelor sau unor device-uri pe care le-au accesat pentru a vedea ce se mai postează pe reţelele de socializare, fie au ales să meargă la mall-uri şi cinematografe, pentru a petrece o duminică liniştită.

Iar cei care au mers la secţia de votare au intrat într-o sală goală, singurii prezenţi fiind funcţionarii care îi aşteptau pe alegători să voteze. În acest context, când intri într-o secţie de vot şi vezi că eşti singurul care-i calcă pragul, te simţi ca atunci când intri într-un restaurant unde nu mai există niciun alt client, iar chelnerii stau de vorbă relaxaţi, şi prin minte îţi trece să te întorci, pentru că, având în vedere lipsa cererii, tot ce este posibil ca mâncarea să fie veche, alterată şi total neconformă.

Meniul electoral oferit de clasa politică alegătorilor din Bucureşti cu prilejul alegerilor locale de ieri a fost unul total neofertant. După ceea ce s-a întâmplat anul trecut cu Călin Georgescu şi după ce au reuşit în luna martie să îl scoată definitiv din cursa pentru alegerile prezidenţiale, partidele mainstream - PSD şi PNL - nu au mai părut interesate să răspundă semnalului tras de alegători cu privire la reînnoirea clasei politice şi au împins înainte, în faţă, acelaşi tip de oameni.

În aceste condiţii, absenteismul de ieri de la urne a fost cauzat de o dezamăgire profundă a cetăţenilor faţă de clasa politică şi reprezintă un adevărat vot de blam la adresa acesteia. Bucureştenii au arătat neîncredere faţă de clasa politică, faţă de candidaţii pe care i-au perceput ca fiind replicaţi, faţă de partidele care şi-au schimbat discursul dar nu şi comportamentul, faţă de promisiunile pe care politicienii le repetă de ani buni, fără a le materializa în schimbări reale în viaţa oraşului.

Citeşte Ciprian Ciucu - noul primar general al Capitalei

La toate acestea a contribuit şi faptul că votul bucureştenilor la referendumul privind centralizarea anumitor decizii la nivelul Capitalei - privind eliberarea autorizaţiilor de construcţie şi aprobarea unor cheltuieli bugetare în cele şase sectoare -, referendum din toamna anului trecut ale cărui rezultate au fost validate şi aprobate de Curtea Constituţională, nu a fost luat în considerare de Guvern şi nici de Parlament, instituţii ce nu au niciun proiect de lege privind modificarea Codului Administrativ în sensul dorit de bucureşteni.

Scăderea participării la vot a fost observată şi de preşedintele Nicuşor Dan, care a spus, la ieşirea din secţia de votare, că oamenii sunt nemulţumiţi de clasa politică, deoarece "văd în multe locuri că oamenii nu se ocupă de binele comun, ci de binele personal”.

Acest lucru a fost întărit şi de fostul şef al statului, Traian Băsescu, care a spus că "oamenii politici au ajuns la un stadiu la care nu mai pun interesele României pe primul plan, ci pe cele ale partidelor”.

În acest context, votantul tipic ajunge să simtă că nu există nici alternativă autentică, nici miză reală, nici lider capabil să rupă cercul blocajelor administrative şi al scandalurilor politice continue. Astfel, mulţi bucureşteni au ajuns să respingă instinctiv ideea de a merge la vot, deoarece în mod repetat li s-a cerut să decidă viitorul oraşului şi al ţării, iar rezultatele fie nu au produs schimbările aşteptate, fie au generat noi tensiuni politice. De aici, senzaţia că votul lor se diluează într-un sistem care funcţionează la fel, indiferent cine câştigă.

Spre deosebire de anul 2020, când contextul post-pandemie a stimulat un anumit tip de mobilizare, sau de anul 2024, când alegerile au fost parte dintr-un ciclu complet şi perceput ca important, scrutinul din 7 decembrie 2025 a prins un electorat deja consumat, iritat, sceptic şi tot mai puţin dispus să creadă în puterea propriei participări.

Astfel, scăderea prezenţei la vot nu este doar un fenomen statistic, ci expresia unei stări de spirit colective: dezamăgirea, deziluzia, rutina votului transformat în obligaţie fără finalitate. Pentru mulţi bucureşteni, a merge din nou la urne în 7 decembrie a părut mai degrabă o repetare inutilă a unui exerciţiu al cărui rezultat nu mai inspiră speranţă. În spatele oricăror grafice privind prezenţa se află, de fapt, o ruptură tot mai mare între cetăţeni şi cei care îi reprezintă. Iar această ruptură explică, mai limpede decât orice altceva, de ce Capitala a ajuns să voteze tot mai greu, tot mai puţin şi tot mai lipsită de convingerea că votul poate schimba cu adevărat ceva.

• Secţiile de votare, aproape goale în primele zece ore

În Bucureşti, ziua alegerilor parţiale pentru funcţia de primar general al Capitalei a curs până la ora 15:30 sub semnul unei mobilizări lente, dar vizibil în creştere, pe fondul unei mize politice uriaşe: cine va prelua scaunul lăsat liber după plecarea lui Nicuşor Dan la Cotroceni şi va administra un oraş cu peste 2 milioane de locuitori, datorii istorice şi multe proiecte blocate. Secţiile de votare pentru alegerile locale parţiale au fost deschise la ora 7.00, aproape 1,8 milioane de bucureşteni fiind aşteptaţi la urne pentru a decide noul primar general.

În primele ore ale dimineţii, atmosfera a fost una calmă, cu cozi scurte, dominate în special de votanţi în vârstă, obişnuiţi să-şi exercite dreptul de vot de la primele ore, în timp ce tinerii, inclusiv cei aflaţi la primul vot, au început să apară în număr mai mare abia după ora 10.00, potrivit jurnaliştilor de la Buletin de Bucureşti.

Pe parcursul dimineţii, prezenţa la vot pentru alegerile Bucureşti 2025 a rămas modestă. Datele comunicate în timp real, preluate de presă din platforma oficială prezenta.roaep.ro a Autorităţii Electorale Permanente, arătau că până la ora 12.00 doar 173.314 bucureşteni, adică 9,61 % din alegătorii înscrişi pe liste, se prezentaseră la urne pentru a alege viitorul primar general al Capitalei, un nivel semnificativ mai mic decât la alegerile locale din iunie 2024, când la aceeaşi oră prezenţa era 12,95% (234.341 votanţi). După ora 13.00, dinamica zilei de vot a început să se schimbe. Potrivit actualizărilor succesive publicate de Biroul Electoral Central şi AEP, prezenţa la vot în Bucureşti a continuat să crească, însă fără să atingă o mobilizare masivă. Euronews România nota, în jurul orei 14.00, că peste 289.000 de bucureşteni, adică 16,1% din alegători, trecuseră deja pe la urne, pentru ca la ora 15.00 să se anunţe că în Capitală votaseră deja peste 343.000-347.000 de oameni, ceea ce înseamnă aproximativ 19,2% din totalul alegătorilor cu drept de vot, cifrele variind uşor în funcţie de momentul exact al raportării şi de rotunjiri, dar confirmând acelaşi tablou: aproape unu din cinci bucureşteni ieşise la vot înainte de intrarea în a doua parte a după-amiezii. A urmat un puseu de votanţi până la ora 19, când s-a ajuns la 29,64% (534.657 votanţi), pentru ca, la închiderea urnelor - ora 21, să consemnăm o participare totală de peste 33%, potrivit datelor depe site-ul AEP, cu aproape 8% mai puţin decât în iunie 2024.