Acţionarii Transelectrica decid dacă vor sancţiona abuzurile documentate de Curtea de Conturi

Acţionarii Transelectrica sunt aşteptaţi astăzi să se pronunţe, în cadrul Adunării Generale Extraordinare, în legătură cu efectuarea demersurilor legale necesare pentru atragerea răspunderii patrimoniale a reprezentanţilor acţionarului majoritar pentru prejudiciile generate de voturile exprimate în AGA din 2013 şi respectiv din 2020 -, un gest care vine abia acum, la aproape un an de la finalizarea amplului Raport de audit de conformitate al Curţii de Conturi privind CNTEE Transelectrica SA, raport publicat în premieră de ziarul BURSA şi care a detaliat nereguli grave în administrarea companiei în perioada 2020-2022, precum şi după aproape şase luni de amânări în aplicarea recomandărilor obligatorii formulate de auditori.

Citeşte Prejudicii de zeci de milioane de lei la Transelectrica, descoperite de Curtea de Conturi

Menţionăm că punctele privind atragerea răspunderii patrimoniale sunt suplimentare pe ordinea de zi iniţială care a apărut în Convocatorul şedinţei de astăzi şi că faptul că aceste puncte apar acum, la presiuni repetate şi în contextul unei proceduri judiciare aflate deja pe rol, nu poate ascunde realitatea: conducerea companiei a ignorat mult timp obligaţia legală de a acţiona în interesul acţionarilor şi de a aplica măsurile impuse de autoritatea supremă de control financiar a statului.

Curtea de Conturi a României a constatat, în raportul nr. 6000/23.01.2025, multiple încălcări ale legislaţiei - de la plata nelegală a unor indemnizaţii pentru membrii Consiliului de Supraveghere şi ai Directoratului, la acordarea de avantaje fără bază legală, decontarea unor chirii şi transporturi fără justificare, creşterea indemnizaţiilor fixe brute lunare peste limitele admise, până la majorarea nejustificată a cheltuielilor de exploatare şi diminuarea profitului impozabil.

Sumele stabilite de auditori drept prejudiciu sunt consistente, de ordinul zecilor de milioane lei, iar recomandările obligatorii vizau recuperarea lor, extinderea verificărilor, includerea contractelor de mandat în circuitul controlului financiar preventiv şi corectarea practicilor de angajare, promovare şi remuneraţie.

• Curtea de Conturi a constatat, Transelectrica nu a corectat

Însă, potrivit documentelor oficiale, conducerea Transelectrica nu a aplicat aceste măsuri. Dimpotrivă, în paralel cu misiunea de audit, acţionarul majoritar - Secretariatul General al Guvernului - a forţat, prin completări de convocator, adoptarea Hotărârii AGOA nr. 3/29.04.2024, prin care s-au ratificat decizii provizorii de numire în Directorat, exact acele decizii a căror legalitate era pusă sub semnul întrebării de Curtea de Conturi şi care se aflau în centrul prejudiciilor constatate. Astfel, în loc să corecteze, compania a încercat să „legalizeze” retroactiv practici neconforme.

În acest context, pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a Civilă - se află dosarul nr. 15393/3/2024, prin care se solicită anularea hotărârii AGOA 3/2024 tocmai pentru motivele relevate de Curtea de Conturi: nerespectarea guvernanţei corporative, ignorarea legislaţiei şi consolidarea unui mecanism de numiri provizorii succesive, fără concurs, contrar OUG 109/2011 şi regulilor de bună administrare. Acest proces a devenit, în esenţă, o oglindă a modului în care compania a ales să opereze în ciuda legii, o oglindă ce arată nu doar deciziile nelegale ale Directoratului şi ale Consiliului de Supraveghere, ci şi pasivitatea, dacă nu complicitatea, acţionarului majoritar, care a ignorat concluziile auditorilor statului şi a apărat structurile provizorii de putere.

O dovadă suplimentară a refuzului de a pune în aplicare recomandările Curţii de Conturi se regăseşte în documentele interne ale Transelectrica privind ocuparea funcţiilor de conducere. Raportul CCR sublinia explicit necesitatea organizării de concursuri transparente şi respectarea fişelor de post, în special pentru funcţiile de management, pentru a elimina practica delegărilor repetate şi a promovărilor temporare fără respectarea criteriilor de competenţă. Cu toate acestea, documente din interiorul companiei, care se află în posesia ziarului BURSA, arată contrariul. Astfel, după ce Curtea de Conturi a publicat raportul în cursul lunii iunie 2025, conducerea Transelectrica a continuat politica de ocupare a unor funcţii de manager prin simple decizii, fără concurs, prin delegarea unor persoane din interior care, potrivit analizei Direcţiei Resurse Umane, nici măcar nu îndeplineau integral cerinţele din fişa postului la momentul preluării atribuţiilor.

Cazul doamnei Raluca-Ioana Dumitru Şerbacov, consemnat în documentele interne ale companiei, este emblematic: avansată în 27 august 2025 (la două luni de la publicarea raportului Curţii de Conturi) în poziţia de manager DAJANT prin decizie, fără concurs, prin preluare de atribuţii, în condiţiile în care analiza internă arăta explicit că nu îndeplinea cerinţele de studii (master obligatoriu conform fişei postului), situaţie corectată abia ulterior prin prezentarea unei adeverinţe de finalizare a studiilor. Dar această „regularizare ulterioară” nu schimbă faptul că promovarea s-a făcut împotriva recomandărilor Curţii de Conturi, care sublinia clar că numirile în funcţii de conducere trebuie să respecte legislaţia şi să aibă la bază proceduri transparente, competitive, nu derogări discreţionare.

În paralel, statele de funcţii şi organigramele arată o continuitate a numirilor temporare, a promovărilor interne fără concurs, a creării de structuri umplute prin decizie şi nu prin proceduri deschise, exact mecanismul criticat de Curtea de Conturi în raportul său.

• Cine face curăţenie la Transelectrica?

Toate acestea compun un tablou greu de ignorat: un raport de audit sever, o companie care nu implementează măsurile impuse de o autoritate a statului, o serie de decizii de management contrare legii, un acţionar majoritar care intervine pentru a ratifica ceea ce ar fi trebuit anulat, un proces pe rol care expune mecanismele interne, o practică continuată de numiri provizorii şi promovări fără concurs.

După aproape un an de la publicarea raportului Curţii de Conturi, abia acum Transelectrica introduce în ordinea de zi a unei AGA extraordinare punctele privind atragerea răspunderii reprezentanţilor acţionarului. Dar introducerea acestor puncte nu poate fi privită ca un act de voinţă proprie, ci ca o reacţie întârziată la presiunea publică, juridică şi financiară, la faptul că raportul Curţii de Conturi a devenit public, iar datele nu mai pot fi ascunse.

Prin prisma tuturor acestor documente, a procesului aflat pe rol şi a informaţiilor informaţiilor dezvăluite în cursul acestui an în paginile ziarului BURSA, ceea ce ar urma să se întâmple astăzi nu mai este o simplă formalitate.

Citeşte După dezvăluirile făcute de ziarul BURSA, Curtea de Conturi publică raportul de audit la Transelectrica; Instituţia a sesizat DNA pentru prejudiciile constatate

Este un moment de adevăr, un test de responsabilitate, o ocazie în care acţionarii trebuie să decidă dacă Transelectrica rămâne captivă unui mecanism administrativ opac, provizoriu, politizat, sau dacă începe, în sfârşit, procesul real de corectare a abuzurilor, de recuperare a prejudiciilor, de refacere a guvernanţei corporative şi de restabilire a legalităţii.

În această şedinţă, acţionarii nu mai au luxul ambiguităţii, nu mai există scuze şi nici timp. Ei trebuie să ceară măsuri ferme, aplicate imediat, să mandateze acţiuni legale clare pentru recuperarea prejudiciilor, să închidă definitiv ciclul numirilor provizorii şi să impună concursuri reale pentru funcţiile de conducere. Orice altceva ar transforma acest moment într-o simplă mimare a responsabilităţii.