Raportul global Kaspersky privind abuzul facilitat de tehnologie arată că efectele prejudiciilor digitale se extind cu mult dincolo de ecran, 34% dintre respondenţi au raportat consecinţe în viaţa reală - de la retragerea din viaţa socială până la demisia de la locul de muncă sau abandonarea studiilor, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Cu toate acestea, în pofida amplorii impactului, peste una din cinci victime nu a luat nicio măsură, adesea nu din indiferenţă, ci pur şi simplu pentru că nu ştia cui să se adreseze, informează sursa citată.
Prejudiciile depăşesc cu mult mediul online
În ceea ce priveşte consecinţele abuzului facilitat de tehnologie, efectele psihologice sunt cele mai cunoscute. Studiul realizat de centrul intern de cercetare de piaţă al Kaspersky, la care au participat 7.600 de respondenţi din 19 ţări, arată că majoritatea acestora (79%) au recunoscut efecte precum depresia, trauma şi stresul pe termen lung, în timp ce 73% au indicat consecinţe sociale, inclusiv afectarea reputaţiei şi izolarea. Totuşi, aproximativ 55% au asociat acest tip de abuz cu prejudicii economice, iar numai 51% au recunoscut riscul escaladării către violenţă fizică, ceea ce indică o înţelegere incompletă a întregii game de efecte, conform comunicatului de presă.
În realitate, abuzul facilitat de tehnologie poate duce la violenţă fizică, ameninţări directe la adresa siguranţei personale sau probleme de sănătate pe termen lung, cauzate de expunerea prelungită la stres şi teamă. Aceste consecinţe pot fi uşor trecute cu vederea atunci când abuzul începe în mediul online, se arată în comunicatul de presă.
Printre efectele abuzului facilitat de tehnologie asupra vieţii digitale şi offline, 42% dintre respondenţi au declarat că au devenit mai precauţi în mediul online, 17% şi-au redus prezenţa digitală, 11% au limitat comunicarea cu prietenii sau familia, iar aproximativ 10% au pus capăt unei relaţii. În cazurile mai grave, 4% au declarat că şi-au pierdut locul de muncă sau au demisionat, iar 3% au abandonat studiile, potrivit comunicatului de presă.
Lipsa de reacţie rămâne răspândită
În pofida acestor efecte, Kaspersky a constatat că victimele solicită rareori sprijin oficial. Peste una din cinci persoane (22%) care s-au confruntat cu abuzuri facilitate de tehnologie nu a luat nicio măsură, procentul ajungând la 37% în rândul generaţiei Baby Boomers. Lipsa de reacţie este întâlnită şi în cazul martorilor. Dintre persoanele care au observat că cineva cunoscut era victima unui abuz, 12% nu au făcut nimic. Este important de subliniat că această lipsă de reacţie este determinată în mare măsură de incertitudine, nu de indiferenţă: 32% au declarat că nu ştiau cum să ajute, iar 23% nu erau siguri dacă intervenţia lor ar fi fost potrivită, conform comunicatului de presă.
„Aceste rezultate reflectă o provocare mai amplă pe care o întâlnim în cazul abuzurilor facilitate de tehnologie: recunoaşterea problemei nu se traduce întotdeauna în acţiune. În cercetarea noastră recentă privind hărţuirea obsesivă (cyberstalking), am constatat că formele online ale acesteia sunt adesea percepute ca fiind mai puţin grave din punct de vedere penal decât cele din mediul offline, în pofida impactului lor semnificativ. Tot astfel, cercetarea noastră privind profilurile victimelor abuzurilor tehnologice arată că multe persoane care au supravieţuit unor asemenea abuzuri nu solicitaseră sprijin înainte de a apela la servicii specializate, adesea deoarece abuzul facilitat de tehnologie este greu de recunoscut, este normalizat în mediile digitale sau este dificil de demonstrat prin dovezi.
Privite împreună, toate aceste constatări indică o lacună importantă în ceea ce priveşte asumarea responsabilităţii. Guvernele, platformele digitale şi societatea în ansamblu au toate roluri importante de îndeplinit, însă schimbarea reală depinde şi de capacitatea oamenilor de a recunoaşte comportamentele abuzive, de a le trata cu seriozitate şi de a interveni înainte ca abuzul să fie normalizat sau să escaladeze”, afirmă Dr. Leonie Maria Tanczer, Associate Professor at UCL Computer Science and Head of the Department's Gender and Tech Research Lab, se arată în comunicatul de presă.
Recomandări pentru potenţialele victime ale abuzului facilitat de tehnologie
-Recunoaşteţi semnele. Abuzul facilitat de tehnologie poate lua multe forme, de la comportamente de control şi monitorizare constantă până la hărţuire, excludere sau ameninţări. Aveţi încredere în instinctele proprii dacă simţiţi că ceva nu este în regulă;
-Acţionaţi din timp. Dacă suspectaţi un comportament abuziv, nu îl ignoraţi. Documentaţi incidentele, atunci când este posibil, şi solicitaţi îndrumare înainte ca situaţia să escaladeze;
-Protejaţi-vă spaţiul digital. Folosiţi parole puternice şi unice, activaţi autentificarea în doi paşi şi verificaţi periodic setările conturilor şi ale confidenţialităţii;
-Fiţi precauţi când acordaţi acces. Evitaţi să partajaţi dispozitive, conturi sau informaţii sensibile dacă nu este necesar şi acordaţi atenţie aplicaţiilor şi permisiunilor care permit monitorizarea;
-Folosiţi instrumente de încredere. Soluţiile de securitate pot ajuta la identificarea activităţilor suspecte, inclusiv a programelor de tip stalkerware, a accesului neautorizat sau a dispozitivelor de urmărire necunoscute;
-Solicitaţi sprijin. Apelaţi la persoane de încredere sau la organizaţii specializate dacă aveţi nevoie de ajutor. Nu trebuie să treceţi singuri prin această situaţie;
-Aflaţi cum puteţi ajuta alte persoane. Dacă sunteţi martorul unui abuz, nu presupuneţi că va interveni altcineva. Chiar şi gesturile simple, precum să verificaţi cum se simte persoana afectată, să îi oferiţi sprijin sau să o îndrumaţi către resurse utile, pot face diferenţa;
-Rămâneţi informaţi. Pe măsură ce mediile digitale evoluează, se schimbă şi riscurile. Informarea şi conştientizarea acestora reprezintă unele dintre cele mai eficiente forme de protecţie, transmit reprezentanţii Kaspersky în comunicatul de presă.





























































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2026, 14:29)
Marea parte a generaţiei Baby Boomers sunt analfabeti digital fiind totodata deschisi la nou, iar ceilalti sunt atat de retardati incat nu inteleg pe ce dispozitive stau. Si nu ma refer la zdrentele care fac infractiuni cibernetice, ci la autoritati... Asta in conditiile in care se stie cum se manipuleaza sistemele informatice la nivel de ministere. :)
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2026, 14:30)
*reticenti.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2026, 14:48)
Juzii zilelor noastre, fie ca sunt din privat, fie ca sunt de la stat, se folosesc de generatia BB pentru a ajunge unde trebuie. Sunt de-o prostie retardatii, cum rar intalnesti. Sa-i bagam la CUSCA Faraday... prin INTERMEDIARI baieti... :))))))