Kremlinul respinge acuzaţiile SUA privind blocarea negocierilor de pace

Kremlinul a respins marţi acuzaţiile emisarului special al fostului preşedinte american Donald Trump, Keith Kellogg, potrivit cărora Rusia ar tergiversa negocierile de pace cu Ucraina, reiterând că Moscova urmăreşte atingerea obiectivelor sale prin mijloace diplomatice şi nu este interesată de prelungirea conflictului, relatează Reuters, de la care informăm cele ce urmează.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia apreciază implicarea echipei lui Trump în facilitarea discuţiilor, dar a respins categoric ideea că Moscova ar trage de timp. „Nimeni nu tergiversează nimic aici”, a afirmat el, adăugând că termenii pentru o a treia rundă de negocieri nu au fost încă conveniţi.

Afirmaţiile vin ca răspuns la declaraţiile lui Kellogg, care a acuzat Kremlinul că foloseşte justificări „orwelliene” pentru întârzierea negocierilor şi a subliniat că Rusia nu poate continua să bombardeze obiective civile în timp ce pretinde că doreşte pacea. Emisarul american a lansat un apel pentru o încetare imediată a focului şi iniţierea unor discuţii trilaterale, între SUA, Ucraina şi Rusia, pentru a pune capăt războiului.

Într-un mesaj publicat pe X, Kellogg a contracarat afirmaţiile Moscovei potrivit cărora blocajul în negocieri este cauzat de Kiev şi Washington. „Facem apel la o încetare a focului neîntârziată şi trecerea la discuţii trilaterale pentru a pune capăt războiului”, a scris acesta.

Moscova insistă pe „realităţile din teren” ca punct de pornire pentru orice acord de pace. Peskov a reiterat că poziţia Rusiei este bine cunoscută şi că orice soluţie trebuie să recunoască noile realităţi geopolitice. La presiunea SUA, Ucraina şi Rusia au reluat în 2025 dialogul direct, pentru prima dată după trei ani, în cadrul a două întâlniri la Istanbul, pe 16 mai şi 2 iunie, conform sursei citate.

În cadrul celei mai recente runde de negocieri, cele două părţi au făcut schimb de „memorandumuri” cu propriile condiţii pentru încetarea ostilităţilor. Kievul a calificat documentul rus drept un nou „ultimatum”, respins categoric de preşedintele Volodimir Zelenski.

Memorandumul Rusiei solicită recunoaşterea internaţională a anexării peninsulei Crimeea, precum şi a regiunilor ucrainene Luhansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie drept teritorii ale Federaţiei Ruse, precum şi retragerea completă a trupelor ucrainene din aceste teritorii. În prezent, doar Crimeea şi Luhansk se află integral sub controlul Moscovei.

Zelenski a denunţat cererile Rusiei ca fiind incompatibile cu Carta ONU, Constituţia Ucrainei şi bunul simţ, şi a cerut un armistiţiu ca precondiţie pentru o posibilă întâlnire cu Vladimir Putin, în prezenţa preşedintelui Donald Trump, dacă acesta revine oficial în funcţie.