LĂCRĂMIOARA DIACONU PINTEA, COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA:"Tranziţia energetică este, de fapt, o tranziţie economică"

A.V.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 14 mai

"Tranziţia energetică este, de fapt, o tranziţie economică"

Pintea: "Toată economia naţională va fi afectată de această tranziţie pentru că modificările vor genera schimbări radicale" Lăcrămioara Pintea: "Avem nevoie de un «dirijor» şi de o coerenţă în acţiuni; altfel, va fi foarte dificil" Ştefan Gadola, CEO Energobit: "Nu văd în economia noastră firme care pot produce componente pentru sistemele de energie regenerabilă" Eric Stab, CEO Engie: "Pactul european Green Deal este o revoluţie, dar şi o oportunitate pentru România"

Tranziţia către o energie curată, conform Pactului Ecologic European (Green Deal) nu trebuie să pună accent doar pe acest sector întrucât priveşte toată economia, spune Lăcrămioara Diaconu Pintea, membră a directoratului Complexului Energetic Oltenia, menţionând: "Nu trebuie să ne uităm doar la sectorul energetic. Această tranziţie energetică este de fapt o tranziţie economică, toată economia noastră va fi afectată. Modificările în materie vor genera schimbări radicale, precum retragerea cărbunelui şi înlocuirea cu alte resurse în activitatea de producţie. În ţară vom avea aceste schimbări care trebuie structurate la nivel macro, la nivel de guvern, nu doar la Ministerul Energiei, iar de aceea este nevoie de un «dirijor» şi de o coerenţă în acţiuni. Altfel, va fi foarte dificil".

Domnia sa a amintit ieri, în cadrul conferinţei online cu tema "Green Deal: Impactul pentru sectorul energiei şi economie", organizat de PwC România: "Ce avem în faţă este o misiune foarte grea, nu doar pentru România, ci pentru toată Europa, în contextul obiectivelor stabilite în urmă cu doi ani, când a fost aprobal Green Deal. Cu toţii ne gândeam, atunci când a izbucnit pandemia, anul trecut, că, probabil, lucrurile se vor mai tempera puţin, că nu vor fi la fel de strâns şi de puternic urmărite şi poate vom vedea o relaxare în privinţa ţintelor, dar nu a fost aşa. Chiar ţinta pentru 2030 cu privire la reducerea emisiilor de carbon a fost întărită: 55%. În acest context, am văzut că preţul emisiilor de carbon a crescut de peste două ori. Dacă la începutul pandemiei vorbeam de 18-20 euro pe certificat de CO2, astăzi a ajuns la 55 de euro, evoluţie care arată că traiectoria şi ţintele sunt clare, că nu există cale de întoarcere şi că este doar o chestiune de implementare, respectiv de costul ataşat, care va fi foarte diferit de la un stat la altul".

Oficialul Complexului Energetic Oltenia subliniază că, în Europa, tranziţia către energie curată presupune "sume astronomice" în privinţa investiţiilor, iar în România acestea se vor situa la 5-7% din PIB-ul anual, conform cifrelor vehiculate anul trecut. Dar, spune domnia sa, aceste cifre pot creşte, mai ales că încă nu s-au adăugat costurile aferente tranziţiei. "Ne ajută foarte mult fondurile europene, dar acestea nu sunt suficiente", mai declară doamna Lăcrămioara Diaconu Pintea, adăugând: "Avem nevoie de ajutor de stat. Noi am avut nevoie anul trecut de 250 de milioane de euro, anul acesta am accesat 241 de milioane, în condiţiile în care compania a venit cu încă 70 de milioane de euro ca să acopere costul total. Compania noastră a cheltuit un total de un miliard de euro în ultimii ani pentru aceste certficate de CO2, ca să facă faţă costului tranziţiei".

Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei: "România susţine pragul de 55% prevăzut pentru 2030 în privinţa reducerii emisiilor"

În procesul de trecere de la o economie cu emisii relativ ridicate de CO2 la o economie verde, România susţine pragul de 55% prevăzut pentru 2030 în privinţa reducerii emisiilor, respectiv neutralitatea climatică în 2050, afirmă Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Domnia sa a amintit în cadrul evenimentului de ieri: "În acest sens, la nivelul Ministerului Energiei au fost elaborate o Strategie şi un Plan Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice. Strategia se află în etapa de avizare instituţională, iar Planul va urma imediat aceeaşi procedură. În Plan ne-am asumat o ţintă de 30,7% privind ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie la nivelul anului 2030, ţintă care presupune instalarea de capacităţi noi de producţie de 6,9 Gigawaţi care să utilizeze surse regenerabile. Această capacitate va fi instalată în decada curentă, în baza mai multor piloni: adaptarea cadrului legislativ şi de reglementare pentru a facilita noi capacităţi de producţie; punerea la dispoziţia actorilor din piaţă, prin diverse mecanisme, a resurselor care fac parte din pachetul total Green Deal; creşterea factorului de capacitate pe diverse tehnologii, care fac ca aceste capacităţi de producţie din resurse regenerabile să poată «sta» singure în piaţă. Toate aceste aspecte sunt observate cu mare grijă, sunt analizate, iar pe baza lor se vor dezvolta programe în materie, în perioada viitoare".

Ştefan Gadola, CEO Energobit: "Să dezvolţi proiecte de energie regenerabilă e simplu, dar trebuie văzut cum se integrează ele în sistemul energetic"

Ţinta impusă de UE României pentru trecerea la energia regenerabilă, până în 2020, a fost depăşită, declară Ştefan Gadola, CEO Energobit, care menţioneză: "În ultimii 5-8 ani, s-au făut proiecte de regenerare în ţară, în special eoliene şi fotovoltaice, care au depăşit ţinta impusă".

Ştefan Gadola a afirmat la conferinţa de ieri: "Este neapărat nevoie de o strategie în domeniu. Să dezvolţi proiecte de energie regenerabilă este simplu, dar trebuie văzut cum se integrează ele în sistemul energetic. Pentru că se vorbeşte de mii de Megawaţi este necesar să gândim nu doar producerea de energie regenerabilă, ci şi stocarea, ca să avem siguranţa unei continuităţi permanente. Cred că este posibil acest lucru, se poate face, dar trebuie să avem o strategie. Din păcate, nu văd astăzi în economia României firme care pot produce componente pentru aceste sisteme, respectiv panouri fotovoltaice, turbine eoliene. Nu avem mai nimic şi importăm foarte mult. Există programe care s-ar putea dezvolta astfel încât să poducem şi noi aceste componente".

Eric Stab, CEO Engie: "Suntem foarte norocoşi că avem resurse semnificative de energie regenerabilă în România"

Pactul european Green Deal este o revoluţie, dar şi o oportunitate pentru România, consideră Eric Stab, CEO Engie, care spune: "Este o revoluţie pentru că implică o transformare profundă a economiei, dar şi a sectorului energiei. Suntem foarte norocoşi că avem resurse semnificative de energie regenerabilă în România: eoliană, solară, hidro, dar şi gaze naturale. În acelaşi timp, o parte importantă din consumul de energie provine din combustibil fosil pentru care trebuie găsit un înlocuitor pe termen lung şi alocate investiţii pe măsură. Pe de altă parte, Green Deal este o oportunitate pentru ca România să-şi modernizeze sectorul energetic".

Consiliul Investitorilor Străini a estimat recent că investiţiile în sectorul energetic din ţara noastră, pentru trecerea la o energie curată, ar reprezenta aproximativ 70 de miliade de euro în următorii zece ani, potrivit domnului Eric Stab, care menţionează: "Vorbim despre sume uriaşe. Vor fi disponibile, în acest context, fonduri fără precedent din surse europene. România are oportunitatea, acum, să implementeze reforme sectoriale care au fost amânate, cum sunt deciziile privind rezervele de gaze naturale din Marea Neagră, contractele directe de vânzare de energie electrică sau un sistem de susţinere a energiei regenerabile pentru atingerea obiectivelor avute în vedere în 2030".

Ionuţ Simion, PwC România: "Tranziţia energetică a României trebuie să ţină cont de obligaţiile asumate la nivel naţional"

Tranziţia energetică a României către tehnologii cu emisii scăzute de carbon şi din resurse regenerabile ar trebui să se alinieze la obligaţiile asumate la nivel european, dar trebuie să ţină cont şi de obligaţiile asumate la nivel naţional, de a asigura această energie din resurse regenerabile la un cost care să nu fie excesiv, pe care şi-l poate permite consumatorul, spune Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România.

Domnia sa a amintit, la conferinţa de ieri, că prin Green Deal, UE îşi propune ca până în 2030 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu minimun 55% şi totodată să asigure ponderea creşterii energiei din surse regenerabile în consumul final de energie la 32%.

Ionuţ Simion a precizat: "Prin acest acord ar urma să aibă loc tranziţia către o economie sustenabilă, incluzând şi tranziţia de la cărbune şi combustibil fosil la o energie produsă din surse regenerabile. Mai mult, la nivelul UE, ideea folosirii combustibililor fosili (gaze naturale) drept combustibili de tranziţie de la cărbune a fost acceptată doar marginal. În România, gazele naturale au o pondere de aproximativ 30% din consumul intern de energie primară, cărbunele fiind la acest moment cea mai importantă resursă în componenţa mixului energetic la nivel naţional".

Reprezentantul PwC România a subliniat că UE a pus la dispoziţie un mecanism de finanţare prin Fondul pentru o tranziţie justă care oferă 17,5 miliarde de euro pentru investiţiile care susţin tranziţia anumitor regiuni intens dependente de cărbune către o industrie sustenabilă.

"În plus, peste o treime din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, instrument care asigură relansarea economiei europene în urma pandemiei, vizează investiţii pentru îndeplinirea ţintelor climatice", a concluzionat Ionuţ Simion.

Dinu Bumbăcea, PwC România: "Este foarte probabil ca preţul energiei să crească în continuare, cu impact asupra marilor consumatori"

Dinu Bumbăcea, Partener şi Lider Consultanţă pentru Afaceri PwC România, a afirmat că tranziţia către energie curată este o cale fără întoarcere, iar pe termen scurt, "atâta vreme cât nu putem echilibra sistemul energetic naţional, cât timp preţul certificatelor de CO2 a crescut de peste două ori, costul producerii energiei electrice pe mixul energetic pe care îl avem acum în România va creşte". Domnia sa a subliniat că preţul energiei electrice şi al gazelor naturale este în creştere şi din alte motive, iar de aceea, până când vor fi rezolvate problemele de stocare, este foarte probabil ca preţul energiei să crească în continuare, cu impact asupra marilor consumatori.

În acest context, Eric Stab, CEO Engie, a declarat că, la fel ca producătorii, şi consumatorii mari de energie vor trebui să se adapteze noilor condiţii de reglementare şi noului cadru de piaţă pe care le presupune Green Deal. "Pe termen scurt, consumatorii non-casnici ar trebui să se orienteze către soluţii descentralizate, spre cogenerare de înaltă eficienţă sau către o soluţie neeexplorată în Romania - Green PPA, prin care consumatorii finanţează centrale de energie regenerabilă în schimbul producţiei acesteia", a spus domnia sa.

Şi Ştefan Gadola, CEO Energobit, a declarat că, într-un astfel de mediu, consumatori mari vor trebui să se gândească la eficienţa energetică, iar Lăcrămioara Diaconu Pintea, de la Complexul Energetic Oltenia, a afirmat că este necesar ca aceşti consumatori să renunţe la contractele pe preţ fix, mai ales într-o piaţă volatilă, respectiv să apeleze la instrumente de hedging, contracte cu flexibilitate sau negocieri bilaterale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

PREŢUL SĂNĂTĂŢII

Dtlawyers
BTPay
Apanova
GRAMPET GROUP
Electromagnetica
ifep.ro
UNNPR

Curs valutar BNR

26 Noi. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3869
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7398
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8407
Gram de aur (XAU)Gram de aur255.1246

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro