Legea dării în plată - dezbătută de CCR în 20 aprilie

E.O.
Bănci-Asigurări / 11 martie 2021

Legea dării în plată - dezbătută de CCR în 20 aprilie

Noua lege a dării în plată, care produce deja efecte, urmează să fie dezbătută de Curtea Constituţională a României (CCR) în data de 20 aprilie 2021.

Debitorii îşi exprimă încrederea că judecătorii Curţii Constituţionale vor declara noua lege a dării în plată drept constituţională, în acord cu Decizia 731/2019.

Reprezentanţii CREDERE subliniază: "Noua lege a dării în plată (Legea 77/2016 modificată prin Legea 52/2020) constituie un remediu pentru împrumutaţii în franci elveţieni, aceştia având posibilitatea de a obţine reechilibrarea contractului de credit sau de a preda bunul imobil către bancă, cu consecinţa ştergerii datoriei".

Legea, care a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la jumătatea lunii mai a anului trecut, pare să fi convins instanţele, care, la finalul lui 2020, au început să dea câştig de cauză debitorilor. Prima supriză a venit la jumatatea lunii noiembrie, chiar dinspre Curtea de Apel Bucureşti (CAB), cunoscută, până acum, pentru deciziile pro-bănci.

Astfel, CAB a dispus îngheţarea francului elveţian (CHF) la valoarea de 2,41 lei, într-un dosar de dare în plată, menţinând o decizie a Tribunalului Bucureşti de anul trecut, care prevede reechilibrarea unui contract de credit încheiat între consumator şi Credit Europe Bank NV.

Premiera a fost urmată, la doar câteva zile, de decizii similare date de Tribunalul Bucureşti, respectiv Judecătoria sectorului 4 din Capitală, dar şi de altele, ulterioare.

În condiţiile în care instanţa dispune adaptarea contactului, consecinţa este reducerea obligaţiei de plată, devenită excesiv de oneroasă, până la o limită rezonabilă şi echitabilă, atât pentru debitor, cât şi pentru creditor, ne-a explicat Alexandra Ianul (fostă Burada), avocatul care i-a reprezentat pe debitori în respectivele dosare de pe rolul instanţelor şi care va susţine constituţionalitatea legii în 20 aprilie.

În opinia juristului, cel mai probabil modificarea Legii dării în plată, care a definit cu claritate impreviziunea, în sensul că a eliminat orice dubiu cu privire la faptul că majorarea excesivă a cursului valutar este un eveniment imprevizibil, alături de numeroasele decizii de interpretare emise de Curtea Constituţională a României (CCR) care vin să sublinieze acelaşi lucru, reprezintă motivele care stau la baza hotărârilor luate în ultima perioadă de instanţele noastre.

Potrivit Alexandrei Ianul, noua formă a Legii dării în plată prioritizează adaptarea contractului şi ajustarea prestaţiilor.

De asemnea, soluţiile aplicate în cauzele menţionate sunt în deplină concordanţă cu interpretarea obligatorie emisă de Curtea Constituţională a României în numeroasele Decizii pronunţate pe marginea Legii 77/2016 (n.r. Legea dării în plată), unde aceasta din urmă a subliniat în nenumărate rânduri faptul că, odată constatat caracterul excesiv de oneros al obligaţiilor contractuale (în speţă cauzat de creşterea excesivă a cursului valutar), instanţa poate aplica un remediu judiciar contractului, care poate merge de la diminuarea cursului la care se efectuează plăţile şi până la încetarea contractului prin darea în plată.

Printre altele, Gheorghe Piperea se arată surprins de deciziile instanţelor, dar le consideră previzibile şi decente: "În sfârşit, pare să se fi înţeles scopul real al acestei legi - redarea utilităţii sociale a contractului de credit (care este un obiectiv primordial pentru bancă, şi nu numai pentru debitor), transformarea rebuturilor contractuale generatoare de debitori supra-îndatoraţi în contracte realiste, reziliente, care pot duce la atingerea emolumentului urmărit de ambele părţi la încheierea sa. Un contract care provoacă ruina debitorului (ruină înmulţită cu numărul celor aflaţi în situaţie similară, adică multe sute de mii sau chiar milioane de persoane) nu duce decât la mari probleme pentru bancă şi sistemul financiar, în genere, pentru că un debitor ruinat înseamnă un debitor lipsă. La care se adaugă imaginea negativă, costurile judiciare cu procesele în care banca este pârâtă, costurile cu provizioanele antrenate de creditele neperformante etc".

Această lege, încă ignorată de consumatori, nu duce la pierderea casei de locuit, ci la redarea utilităţii sociale a contractului de credit, debitorul continuând să îşi achite datoriile, în limitele iniţial stabilite, să îşi păstreze casa şi să beneficieze de surplusul de lichidităţi care, până acum, erau înghiţite fără cauză justă de bancă, a completat avocatul Piperea, concluzionând: "Legea dării în plată poate fi utilizată ca armă de negociere şi instrument de reconstrucţie justă a contractului de credit nu numai de către debitorii care au contractat credite în valută, ci şi de debitorii cu credite în lei ale căror plăţi către bancă au crescut cu peste 50%, în ultimele şase luni.

Mai mult chiar, Legea dării în plată va putea fi utilizată ca un scut impenetrabil contra executărilor silite abuzive. În anii 2021-2022 vor fi executări silite masive ale băncilor contra tuturor debitorilor din credite garantate cu imobile cu destinaţia de locuinţe. Acest tsunami va fi declanşat pentru neplata ratelor, cauzată de multiplele falimente care vin şi de şomajul masiv care se preconizează. Notificarea de dare în plată îngheaţă automat efectele contractului de credit şi orice executare silită, precum şi curgerea dobânzilor, comisioanelor şi penalităţilor, declanşând o negociere obligatorie pentru bancă (în vederea reducerii poverii datoriei sau a ştergeii acesteia), sub sancţiunea unei decizii a instanţei ca cele pe care le evocăm".

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. ...

    1. ...

    ...

    1. ...

    Sunt angajații băncilor, nu ai poporului. Dacă n-au avut curaj sa judece corect când a trebuit, acum e prea târziu. Oricum, mari speranțe sa judece corect nu sunt nici acum. Lipitorile nu pot fi atinse cu nimic. Inca e vremea lor.

    Cine mai citeste istoia ciclurilor valutare va intelege ca Francul Elvetian aTepuit Romania cu permisiunea Bancilor !

    Am grafic istoric cu CHFul de se duce in tava si se tranteste iar mai jos de prioada 1998... intra pe pietele noastre si iar se duce in tavan (exact ca ciclul precedent) si iar s va trantii in termeni reali.. in timp ce populatia intatorata vor pierde activele in favoarea bancilor. 

    Active ce se vor ieftini in termeni reali pe trend 10 ani... iar cand ciclul se reia la alti 12-14 ani bancile vor marca profiturile iar... in timp ce populatia a fost impachetata si saracita. 

    Legea aia este in avantajul BANCILOR nu a oamenilor! 

    Hai sa va mai spun eu un istoric... prin 29-50... piata Romaneasca era plina de VALUTE ce urcasera fulminant pe ciclu (in timp ce dobanzile pe trend statea aproape de nevativ - ca si acum de altfel in piata internationala de imprumut - in financiar).... populatia se indatoreaza, pierde la credite pe alte valute, valutele oscileaza... leul adun zerouri in coada ca tampitul... ca pe urma can incepe sa se schimbe trendul la dobanzi (graficul istoric) pe ascendent... sa se faca devalorizarea, denominarea... si etc valute sa isi piarda puterea fata de leu. 

    In momente ca alea frumoase au fugit "afaceristii", speculantii, creditorii din tara... in timp ce tara schimba ideologia monetara odata cu noul reset. 

    Si culmea CHF-ul a avu ciclic exact aceeasi oscilatie ca si in 1970 si cv pana in 1980 si cv varf... ca pe urma sa se tranteasca intermeni reali pana in 1990 si cv... ca sa calareasca iar un val ascendent pana in ziua de astazi. 

    Mai cautati in balantele bancare oscilatia de creditare pe valute internationale ce au ros stric de asimetrie cu piata pentru banci; nu pentru muritori de rand tepuiti! 

    Asta nu au spus bancile! Au dat credite pe valute ca sa aibe ei asimetrie la riscurui si profitabilitati. 

    Reprezenta nţii CREDERE subliniază: "Noua lege a dării în plată (Legea 77/2016 modificată prin Legea 52/2020) constituie un remediu pentru împrumutaţii în franci elveţieni, aceştia având posibilitatea de a obţine reechilibrarea contractului de credit sau de a preda bunul imobil către bancă, cu consecinţa ştergerii datoriei". 

    Vreti sa va spun si de istoria Francului Francez? Sau moneda Tarilor de Jos? Ce a tepuit populatie ca a noastra? 

    Facand profituri exagerate si atunci bancherii si leguitorii vremii! 

    semnat comenturi "cretine" 

    1. Nu stiu ce ne faceam daca nu ne spuneai de istoria monedelor exotice si de teapa data de banci. Nu se prinsese nimeni din tara asta, noroc ca ne-ai luminat.

    euro a crescut si dobanda a fost mai mare la lei si euro si nu inteleg de ce ar fi avantajati cei cu francul elvetian? Ca vrea Piperea?

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

17 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.8849
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8018
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0503
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8119
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.7366

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro