Abonament gratuit

Lotul Hrebenciuc deschide poarta pentru Lotul Verestoy

E.O.
Ziarul BURSA #Anticorupţie /

Lotul Hrebenciuc deschide poarta pentru Lotul Verestoy

O sinteză realizată de ziarul BURSA, coroborând informaţiile, în EXCLUSIVITATE, furnizate de Raportul Curţii de Conturi, cu informaţiile de presă 

-----------

Actualizare 16:18 Paltin Sturdza, reţinut de DNA pentru infracţiuni cu un prejudiciu de 303,88 milioane euro

Procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând de azi de la ora 14:40 până mâine la aceeaşi oră, a lui Paltin Sturdza, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile concurente de constituire a unui grup infracţional organizat, trei infracţiuni de cumpărare de influenţă şi instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

În cursul anului 2012, prin intermediul lui Ioan Adam, Paltin Sturdza le-a solicitat judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Uţă Gabriel ca, printr-o analiză şi interpretare părtinitoare a probelor, să denatureze starea de fapt şi să pronunţe o hotărâre judecătorească (decizia nr. 231/R/17.04.2012 a Tribunalului Covasna) în favoarea sa, creând astfel un prejudiciu în sarcina RNP Romsilva de 303.888.615 euro (contravaloarea a 43.227 ha teren forestier).

"Imediat după ce a obţinut în mod fraudulos decizia civilă nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, împreună cu Adam Ioan, Călugăr Daniel-Constantin, Varga Ioan-Gheorghe, Bengescu Dan Costin, Hrebenciuc Viorel, inculpatul Sturdza Paltin Gheorghe a constituit şi coordonat un grup (la care au aderat/sprijinit ulterior şi alte persoane), ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei, cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menţionată", se arată în comunicatul emis de DNA.

După ce a obţinut în mod fraudulos decizia Tribunalului Covasna, pentru a reuşi punerea în aplicare a acesteia, Sturdza şi Adam le-au promis lui Călugăr Daniel-Constantin, Varga Ioan-Gheorghe, Bengescu Dan Costin şi Hrebenciuc Viorel, bani sau alte foloase, iar aceştia din urmă au promis că vor determina funcţionarii publici cu atribuţii în acest sens (din cadrul Comisiei Judeţene de Fond Funciar Bacău, Direcţiei Silvice Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava etc.) să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuţiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri.

Dosarul va fi înaintat, astăzi, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu propunere de arestare preventivă pe 30 zile.

-----------

Actualizare 15:37 Paltin Sturdza, reţinut de procurorii DNA în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri

Beneficiarul celor peste 40.000 de hectare de pădure care ar fi fost retrocedate ilegal, Paltin Gheorghe Sturdza, a fost reţinut de procurorii DNA Braşov, după aproximativ patru ore de audieri în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, transmit surse din presă.

-----------

Actualizare 10:18 Andrei Hrebenciuc, reţinut de DNA pentru trafic de influenţă şi spălare de bani

Procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând de azi, faţă de Andrei Hrebenciuc, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani, potrivit unui comunicat DNA.

De asemenea, în cauză, s-a dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de avocaţii Nicolae Mergeani şi Victor Adrian Prodan şi faţă de Carmen Elisabeta Drăgoi, asociat şi administrator al societăţii comerciale Reşedinţa Vârstnicilor SRL, toţi pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.

Începând cu data de 24 iunie 2013, împreună cu Gheorghe Paltin Sturdza, Viorel Hrebenciuc, Adam Ioan şi Dan Costin Bengescu, Andrei Hrebenciuc a constituit un grup (la care au aderat/sprijinit ulterior şi alte persoane), ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier de 43.227 ha dobândit prin hotărârea judecătorească a Tribunalului Covasna, emisă în mod presupus fraudulos.

În baza unei înţelegeri prealabile cu Bengescu, Viorel Hrebenciu şi cu Victor Adrian Prodan, Nicolae Mergeani, Andrei Hrebenciuc a determinat-o pe Carmen Elisabeta Drăgoi, administratorul SC Reşedinţa Vârstnicilor SRL, să încheie un contract cu Gheorghe Paltin Sturdza, prin care societatea a dobândit calitatea de promitent cumpărător alături de Bengescu pentru suprafaţa de 43.277 ha, dobândită prin decizia Tribunalului Covasna, la preţul de 2.500 de euro/ha. Preţul tranzacţiei, de 2.500 euro/hectar, a fost de aproximativ trei ori mai mic decât valoarea de piaţă, întrucât contractul masca, în cuprinsul său, şi cumpărarea de influenţă de la autorităţile din judeţul Bacău, potrivit rechizitoriului întocmit de procurori.

Sc Resedinta Varstnicilor Srl are ca asociat unic pe Limited Majura (cu sediu social în Cipru), persoană juridică cipriotă al cărei asociat real este Hrebenciuc Andrei.

"Prin disimularea adevăratei naturi a provenienţei folosului primit de Viorel Hrebenciuc (dobândirea anumitor drepturi), Andrei Hrebenciuc l-a ajutat pe acesta din urmă să comită infracţiunea de trafic de influenţă", se mai arată în comunicat.

Toate persoanele implicate (Andrei Hrebenciuc, Viorel Hrebenciuc, Gheorghe Paltin Sturdza, Dan Costin Bengescu, Ioan Adam) cunoşteau faptul că s-a stabilit un preţ mult mai mic decât cel real, deoarece diferenţa de preţ ce urma să fie obţinută din vânzarea pădurii reprezenta folosul lui Viorel Hrebenciuc şi al lui Dan Costin Bengescu în schimbul exercitării de influenţe faţă de funcţionarii cu atribuţii privind punerea în executare a deciziei Trbunalului menţionat.

Dosarul va fi înaintat azi către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu propunere de arestare preventivă faţă de Andrei Hrebenciuc.

-----------

Actualizare 09:09 Andrei Hrebenciuc a fost reţinut pentru 24 de ore

Andrei Hrebenciuc, fiul lui Viorel Hrebenciuc, a fost reţinut pentru 24 de ore de procurorii anticorupţie, azi dimineaţă, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri, el fiind scos cu cătuşe la mâini din sediul DNA Braşov, unde a fost audiat timp de aproximativ cinci ore, transmit surse din presă.

-----------

Actualizare 09:05 Andrei Hrebenciuc, audiat azi dimineaţă la DNA Braşov

Andrei Hrebenciuc, fiul lui Viorel Hrebenciuc, a fost audiat azi dimineaţă la DNA Braşov în cadrul anchetei privind retrocedările ilegale de terenuri, transmit surse din presă.

Andrei Hrebenciuc a ajuns la DNA în jurul orei 4:00, însoţit de tatăl său şi câţiva prieteni. El nu a făcut nicio declaraţie, doar Viorel Hrebenciuc susţinând în continuare că este nevinovat.

Procurorii DNA au efectuat ieri percheziţii la biroul din Bucureşti al lui Andrei Hrebenciuc, în dosarul legat de retrocedările ilegale de terenuri, au declarat pentru presă surse judiciare.

----------

Dosarul Retrocedărilor pare să fie doar unul dintre cazurile în care au fost săvârşite ilegalităţi în domeniul forestier, atâta vreme cât Curtea de Conturi continuă să sesizeze asupra neregulilor care au loc în sistem.

Instituţia de control enumeră patru judeţe în care au fost puse în posesie păduri fără respectarea legii, în plus de cele menţionate de DNA în dosarul retrocedărilor ilegale, şi încă 11 judeţe în care au fost făcute tăieri ilegale de păduri.

Numărul judeţelor unde sunt înregistrate nereguli în ceea ce priveşte retrocedările creşte, însă, dacă privim şi asupra cazurilor din domeniul agricol.

Ancheta în dosarul Retrocedărilor, în care, potrivit procurorilor DNA, este implicat şi deputatul PSD Viorel Hrebenciuc, a continuat, ieri, cu percheziţii la şase locaţii din Bucureşti şi Braşov.

Se pare că, printre acestea, s-ar afla şi biroul din Capitală al lui Andrei Hrebenciuc, fiul lui Viorel Hrebenciuc (tatăl a declarat, luni, la ieşirea de la DNA, că fiul nu este implicat în acest dosar), dar şi sediile unor procurori şi avocaţi care ar fi vizaţi în acelaşi dosar, după cum afirmă unele surse citate de Mediafax.

Potrivit presei, se pare că ar urma să apară un al doilea Lot în cadrul dosarului retrocedărilor ilegale, vehiculându-se nume precum Verestoy Attila, senator UDMR sau Mircea Duşa, deputat PSD.

Astfel, lanţul celor care ar fi implicaţi în retrocedări ilegale de păduri s-ar întinde atât în zona politicului, cât şi în sectorul instituţiilor de stat (în dosar fiind menţionaţi judecători şi chiar şeful Romsilva, Adam Crăciunescu) şi asupra familiei lui Hrebenciuc.

Metoda prin care autorităţile statului au aprobat retrocedări ilegale de-a lungul vremii, acţiune strâns legată de tăierile ilegale de teren este descrisă chiar în Raportul Curţii de Conturi care analizează situaţia domeniului forestier în perioada 2010-2013.

Documentul, obţinut de Ziarul BURSA, arată că, la nivelul fondului forestier proprietate publică a statului, există situaţii în care, prin aplicarea legilor fondului funciar, punerile în posesie s-au făcut formal, "fără măsurători în teren, fără grăniţuire şi, de aceea, în unele cazuri, proprietarii nu recunosc amplasamentul de pe titlul de proprietate", cum este cazul în Vâlcea, Bihor, Bacău, Vaslui sau Arad.

Curtea de Conturi (CC) subliniază: "Transferul unor suprafeţe de teren s-a făcut la data întocmirii protocoalelor de predare-primire încheiate cu comisia locală de fond funciar, aşa cum a prevăzut Legea nr. 18/1991 şi actele normative emise în aplicarea acesteia, nu la data punerii în posesie, aşa cum au prevăzut ulterior dispoziţiile Legii nr. 1/2000, suprafeţele în cauză nefiind puse în posesie nici până la data efectuării acţiunii de audit, iar vegetaţia forestieră existentă la data predării a fost tăiată nelegal. (n.r. situaţia se regăseşte în Domeniul Silvic Prahova)".

Confuziile, carenţele şi slăbiciunile din legislaţia cu privire la retrocedările de fond forestier au fost, în unele cazuri, speculate prompt în favoarea lor de către entităţi, forme asociative şi persoane fizice care nu aveau niciun drept şi care au indus în eroare unele instanţe de judecată, mai menţionează raportul citat, care adaugă: "Deşi existau informaţii certe privind reconstituirea nelegală în favoarea unor persoane fizice a dreptului de proprietate pentru unele suprafeţe de fond forestier, hotărârile comisiilor locale şi judeţene de aplicare a legilor fondului funciar nu au fost contestate în instanţă de reprezentanţii direcţiilor silvice".

În dosarul Retrocedărilor sunt implicate direcţii silvice şi consilii locale

În data de 15 octombrie, procurorii DNA au început urmărirea penală asupra deputaţilor PSD Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, precum şi asupra senatorului PSD Ilie Sârbu şi a directorului general al Romsilva Adam Crăciunescu, în dosarul Retrocedărilor.

În comunicatul DNA de săptămâna trecută se preciza: "La data de 17 aprilie 2012, în urma unei înţelegeri prealabile, la solicitarea inculpatului Adam Ioan, cu sprijinul unor persoane interesate, un complet de judecători de la Tribunalul Covasna a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafaţă de teren forestier şi de teren agricol, situate pe raza judeţului Bacău, în favoarea unei persoane şi în defavoarea Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA. Decizia judecătorească ar fi fost pronunţată în contradicţie evidentă cu principiile de drept şi cu starea de fapt reală, respectiv fără prezenţa vreunui înscris nou care să schimbe starea de fapt reţinută de instanţele anterioare, fără a se efectua vreo expertiză în cauză, fără a clarifica cu probe cine a avut calitatea de proprietar deposedat în anul 1945. Astfel, a fost creat un prejudiciu, în sarcina RNP ROMSILVA, de 303.888.615 euro (contravaloarea a 43.227 ha teren forestier)".

Procurorii DNA arată că Ioan Adam, împreună cu alte persoane interesate şi cu Viorel Hrebenciuc, a constituit şi coordonat un grup ce urmărea să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei pentru urgentarea punerii în posesie şi eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum şi pentru o vânzare cât mai rapidă a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menţionată.

Printre altele, DNA a mai precizat: "În acest context, în calitate de director general al RNP Romsilva, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, începând cu anul 2013, inculpatul Crăciunescu Adam a răspuns solicitărilor nelegale formulate de către inculpatul Hrebenciuc Viorel, prin intermediul suspectului Sîrbu Ilie, referitoare la modul în care RNP Romsilva trebuie să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate şi litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeţei de pădure de peste 40.000 de hectare. În consecinţă, inculpatul Crăciunescu Adam a luat măsuri împotriva intereselor RNP Romsilva, în sensul că a şicanat efectuarea de acţiuni în justiţie împotriva intereselor avute de grupul infracţional organizat format din inculpaţii Hrebenciuc Viorel, Adam Ioan şi alte persoane interesate în obţinerea terenurilor menţionate".

În toamna anul trecut, Viorel Hrebenciuc ar fi intervenit pe lângă membrii comisiilor locale Dărmăneşti şi Dofteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, astfel încât aceştia să accepte predarea directă a suprafeţelor de pădure, fără avizul Comisiei Judeţene de Fond Funciar, mai spun procurorii anticorupţie, care subliniază că actele de corupţie ale deputatului PSD în acest caz ar data din primăvara lui 2013.

În perioada septembrie-octombrie 2013, Hrebenciuc şi-ar fi folosit influenţa asupra directorului Direcţiei Silvice Bacău, căruia i-a reproşat "blocajele" instituţionale apărute, realizând totodată demersuri pentru ca acesta să fie chemat la Bucureşti, pentru a fi "instruit" cum să procedeze în privinţa demersurilor efectuate pentru restituirea în natură a celor 43.277 ha pădure, demersuri care au avut ca efect convocarea acestuia din urmă de către directorul general al ROMSILVA, pe tema suprafeţelor vizate de Paltin Gheorghe Sturdza.

Folosindu-se de influenţa politică a lui Viorel Hrebenciuc, Dan Bengescu, Sorin Iacob şi Ioan Adam ar fi acţionat în mod coordonat pentru facilitarea dobândirii în mod nelegal de proprietăţi imobiliare de către diferite persoane, printre care Paltin Gheorghe Sturdza şi Paul Lambrino. Potrivit surselor judiciare, se pare că Paul Lambrino şi soţia sa Lia, ar fi "cumpărat influenţa de la Iacob Sorin Ion", urmarind reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de aproximativ 30.000 de hectare din oraşul Broşteni, judeţul Suceava şi a unor imobile din Bucureşti, Călăraşi şi Mureş. Printul Paul şi printesa Lia au fost audiaţi, săptămâna trecută, în dosarul Retrocedărilor, nefiind puşi sub urmărire.

DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc, atât în dosarul Retrocedărilor, cât şi într-un dosar nou, în care este urmărit alături de senatorul PSD Dan Şova.

Viorel Hrebenciuc a demisionat, marţi, din Parlament.

În acelaşi dosar, la 16 octombrie, DNA a dispus reţinerea a patru persoane (Sorin Iacob, dan Bengescu, Iosif Kadas şi Jănică Poenaru), pentru infracţiuni precum constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă şi trafic de influenţă, dare de mită.

În aceeaşi cauză sunt urmăriţi penal Paltin-Gheorghe Sturdza, Lorand Andras Ordog, Gabriel Uţă, Aurel Olari, Ioan-Gheorghe Varga, Andrei Poteacă, Alina-Carmen Ciocoiu, doi dintre aceştia fiind judecători.

Curtea de Conturi: "Legile de retrocedare elaborate în trepte, "confuze şi lipsite de viziune, au facilitat abuzurile, conflictele, litigiile"

Majoritatea faptelor de corupţie prezentate de procurorii DNA în cazul Retrocedărilor sunt similare cu exemplele pe care le regăsim în Raportul Curţii de Conturi, care evidenţiază un "mecanism tipic" al tăierilor ilegale de arbori, în care sunt implicaţi aşa zis întreprinzători, inspectorate silvice, ocoale silvice, comercianţi de lemne firme care au autorizaţie de a întocmi amenajamente silvice etc. Aceste lanţuri sunt alcătuite pentru crearea aparenţei de legalitate exploatării şi comercializării masei lemnoase într-un timp scurt şi în urma căreia mari suprafeţe de pădure "sunt tăiate ras şi apoi abandonate".

Curtea de Conturi subliniază: "Lanţul începe cu aşa numiţii întreprinzători (samsari ai lemnului) similari mandatarilor sau cumpărătorilor de drepturi litigioase, care, în complicitate cu instituţiile statului, au făcut ca mari suprafeţe de pădure să fie retrocedate ilegal.

Profitând de interesul noilor proprietari de păduri (în special persoane fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate) de a obţine venituri imediate din exploatarea masei lemnoase, aceşti întreprinzători obţin mandate de reprezentare de la proprietari, în baza cărora tranzacţionează terenuri forestiere sau masă lemnoasă de pe acestea şi întocmesc acte juridice opozabile autorităţilor. De cele mai multe ori aceştia «cumpără» în nume propriu sau al firmelor pe care le administrează terenuri forestiere sau masa lemnoasă de pe acestea, contractele sau antecontractele de vânzare-cumpărare fiind, în majoritatea cazurilor, neîncheiate în formă autentică. După exploatarea şi comercializarea masei lemnoase, aceste contracte nu se mai finalizează. Ca urmare, proprietarii de păduri rămân proprietari pe terenuri forestiere golite de masă lemnoasă, fără fond de conservare şi regenerare a pădurilor, dar cu obligaţia de a le împăduri".

Raportul citat subliniază că legile de retrocedare elaborate în trepte, "confuze şi lipsite de viziune", au facilitat abuzurile, conflictele, litigiile, au prelungit nepermis de mult procesul de reconstituire a dreptului de proprietate şi au condus la o fragmentare a proprietăţii forestiere, cu mult mai mare decât înainte de naţionalizarea pădurilor.

Curtea de Conturi arată că legislaţia silvică s-a dezvoltat defazat în raport cu retrocedările de terenuri forestiere, subliniind că, pe parcursul unor perioade lungi, pădurile retrocedate au rămas fără administrare, iar atunci când a început să fie elaborată legislaţia specifică "nu a existat o viziune unitară, fapt pentru care s-au impus abordări orientate spre soluţionarea unor probleme de moment": "Rezultatul a fost o legislaţie lacunară şi incoerentă, care nici astăzi nu corespunde unor cerinţe fundamentale ale domeniului silviculturii. Situaţiile create (...) au devenit obstacole greu de trecut în perspectiva unei viitoare restructurări, preţul incoerenţei şi lipsei de determinare a fost plătit de pădure".

CC: "Lipsa reglementărilor privind proprietatea privată şi regimul silvic a condus la declanşarea tăierilor ilegale de arbori"

Fragmentarea excesivă a proprietăţilor forestiere a îngreunat administrarea şi dezvoltarea acestora într-o manieră durabilă, în condiţii de rentabilitate şi cu respectarea regimului silvic, arată Curtea de Conturi. În acelaşi timp, lipsa reglementărilor privind proprietatea privată şi regimul silvic, inclusiv regimul sancţionatoriu, cel puţin în prima parte a procesului de retrocedare, a determinat apariţia premiselor privind declanşarea fenomenului de tăieri ilegale masive de arbori, care nu a fost stopat nici până în prezent. Efectele negative ale fragmentării au fost amplificate în permanenţă de subfinanţarea sectorului forestier, fapt ce a sporit presiunea asupra pădurilor, proprietarii fiind în permanenţă direct interesaţi în obţinerea de profituri imediate, arată sursa citată.

Reprezentanţii Curţii de Conturi consideră că administrarea pădurilor în condiţii de rentabilitate şi cu respectarea regimului silvic este dificilă în condiţiile fărâmiţării proprietăţii, fapt ce îngreunează dezvoltarea lor într-o manieră durabilă.

Prin retrocedarea pădurilor, fondul forestier s-a fărâmiţat excesiv, fiind înregistraţi peste 820.000 de proprietari, dintre care 800.000 deţin proprietăţi sub 30 ha, media situându-se în jurul a 1,5 ha de proprietate, potrivit Curţii de Conturi.

În aceste condiţii, administrarea în regim silvic a micilor proprietăţi forestiere devine imposibilă fără sprijinul financiar al statului, apreciază sursele citate, menţionând că în lipsa acestei susţineri "creşte presiunea asupra pădurii prin tăieri necontrolate şi abandonarea terenurilor forestiere după recoltarea masei lemnoase, fără a se efectua lucrări de regenerare, de întreţinere şi de conducere a arboretelor".

Raportul Curţii de Conturi subliniază constatarea unei creşteri a nivelului tăierilor ilegale de arbori, respectiv a pagubelor produse din tăieri ilegale în domeniile silvice Giurgiu, Constanţa, Călăraşi, Covasna, Sibiu, Bihor, Prahova, Neamţ, Alba, Ilfov, Arad.

Fondul forestier naţional al României ocupa, la data de 31.12.2013, suprafaţa totală de 6.538.522 ha, din care 6.380.599 ha suprafeţe acoperite de păduri. Fondul forestier proprietate publică a statului administrat de Regia Naţională a Pădurilor, în suprafaţă totală de 3.227.907 ha, la 31.12.2013, reprezentând 49,37% din fondul forestier naţional, s-a diminuat faţă de situaţia existentă la finalul anului 1990 cu 3.139.753 ha, în principal ca urmare a punerii în posesie a foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, prin aplicarea prevederilor legilor fondului funciar. Proporţia de 50,63% din fondul naţional forestier este, în cea mai mare parte, administrat de structurile silvice private. Potrivit CC, fondul nostru forestier ocupă o suprafaţă de circa 27,33% din teritoriul ţării, sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 32%.

În perioada 2010-2013, suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului, aflată în administrarea RNP, s-a redus prin retrocedări către persoane fizice şi juridice, în urma aplicării legilor de fond funciar.

Prin controalele efectuate, organele de control silvic au constatat, în perioada 2010-2013, tăieri/sustrageri ilegale de masă lemnoasă în volum de 1.676.779 mc, din care 925.372 mc au fost identificate anul trecut, potrivit Curţii de Conturi, care arată că, întrucât estimarea volumului de masă lemnoasă tăiată ilegal se rezumă la constatările organelor de control silvic, care nu au capacitatea de a superviza întreg fondul forestier, volumul de lemn tăiat ilegal ce apare în cifrele oficiale nu reflectă nici pe departe amploarea fenomenului.

Lupta lui Dezideriu Garda cu mafioţii lemnului 

Unul din cazurile care probabil vor rămâne în istorie este cel prin care a trecut fostul deputat UDMR Dezideriu Garda, care a purtat, ani de zile, un război cu oameni de afaceri şi politicieni din zona Harghita-Covasna şi nu numai, implicaţi, direct sau indirect, în afacerile cu lemn, defrişări ilegale şi retrocedări abuzive.

Într-un interviu pe care ni l-a acordat în anul 2010, domnia sa ne-a declarat: "În perioada 1998-2000 a funcţionat o comisie specială, în care am activat, ce avea ca scop cercetarea problemelor economiei forestiere din România. În cadrul acesteia, noi am dovedit foarte multe ilegalităţi, însă majoritatea documentelor s-au pierdut şi nu se ştie nici acum din ce cauză.

Ulterior, în 2000, Parlamentul a adoptat o hotărâre prin care cei care au prejudiciat economia naţională trebuia să fie traşi la răspundere. Însă, de această dată, toate cazurile au fost muşamalizate. În 2001, am devenit membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi petiţii şi am participat la numeroase acţiuni de control ale Gărzii de mediu, ale Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic şi de Vănâtoare. S-au organizat anchete în care s-au descoperit foarte multe nereguli, dar şi de această dată vinovaţii au scăpat pentru că sunt protejaţi la cel mai înalt nivel. În perioada 2006-2008, împreună cu Autoritatea pentru Retrocedarea Proprietăţilor, am participat la trei controale în baza cărora s-au formulat trei rapoarte care nu au fost luate în seamă de către instituţiile de drept. Cei implicaţi în retrocedări ilegale au făcut tot posibilul să mă scoată din viaţa politică, fapt ce le-a şi reuşit la sfârşitul anului 2008. (...) Pentru opiniile şi declaraţiile mele politice şi cazurile în care m-am implicat, am fost dat în judecată pentru calomnie şi insultă. La 11 iunie 2008, am fost invitat la Parchetul General de un procuror. Aici am fost ameninţat că dacă nu mă voi împăca cu reclamantul, adică să retrag cele afirmate de mine în fostul meu birou parlamentar (care este în consens cu referatul Comisiei de cercetare a abuzurilor), atunci voi primi trei ani închisoare. M-am adresat Comisiei de cercetare a abuzurilor din Camera Deputaţilor şi Biroului Permanent. Eram deputat şi beneficiam de imunitate. După pierderea mandatului, a început cercetarea, după care urmărirea penală împotriva mea pentru calomnie şi insultă. (...) În 2009 s-a început urmărirea penală pe numele meu într-un dosar pentru declaraţiile pe care le-am făcut. (...) La Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni, procesul a început la debutul lui 2009 şi s-a terminat la 2 noiembrie 2009. S-au mişcat foarte repede. Am primit multe ameninţări din partea acuzatorilor. Decizia este foarte ciudată: nu există fapta. Deci sunt nevinovat. Acum sunt scos de sub urmărire penală. Am scăpat de acest necaz, dar sunt dezamăgit că în tot timplul mandatului, tot ce am descoperit a fost muşamalizat de un grup de interese. Cazurile au fost cercetate de Departamentul de Control al Guvernului, de Garda de Mediu, Garda Financiară şi de Poliţie, iar atunci când s-a ajuns la Procuratură, totul a fost muşamalizat".

Dezideriu Garda consideră că toate cazurile privind mafia lemnului care au fost muşamalizate ar trebui să fie redeschise de către instituţiile abilitate precum Consiliul Superior al Magistraturii sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Declaraţiile fostului deputat Dezideriu Garda sunt susţinute şi de Pal Emeric, unul dintre cei mai fervenţi luptători împotriva defrişărilor ilegale de pădure care, de-a lungul timpului, a fost ameninţat şi la adresa căruia a avut loc o tentativă de omor, după ce a făcut unele dezvăluiri cu privire la acest subiect. Domnia sa ne-a spus, în noiembrie anul trecut, că deşi au trecut trei ani de la incident, făptaşii sunt, în continuare, în libertate.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Na,na; Na,na! asa va trebuie daca ati inceput-o. 

    1. Aha, m-am prins: Nana! 

    nu mai este mult. pamintul l-am dat pe bani de nimic la italieni si austrieci si olandezi si ce-or mai fi iar padurile le furara de-ai nostri, concentatenii respectabili. Romania tarim iobagesc....viitor de aur are

    Nu inteleg totusi de ce principalii beneficiari, Sturza si familia "printi" Lambrino nu sunt retinuti! E ciudat si da nastere la interpretarea politica a dosarului.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa Antreprenoriat fără gen
DTLAWYERS
Business Card
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
BTPay
Pactul pentru muncă
Livestreaming Teatrul Naţional
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS