Marketerio: Cererea de cafea boabe a depăşit-o pe cea de măcinată, în ciuda scumpirilor de peste 20%

Într-un an în care cafeaua s-a scumpit cu peste 20% în România, structura cererii s-a mutat către produsele mai scumpe şi mai pretenţioase. Cafeaua boabe a depăşit cafeaua măcinată în preferinţele consumatorilor de cafea de specialitate, iar cei care cumpără aleg mai degrabă cantităţi mai mici decât să coboare un nivel de calitate, conform unui comunicat de presă remis redacţiei de platforma Marketerio.

Evoluţia apare pe fondul unui context internaţional tensionat. Cotaţia arabica pe bursa de la New York a închis la 3,11 dolari pe livră pe 23 iulie, în creştere cu aproape 8% într-o singură lună, după un interval de douăsprezece luni în care preţul s-a mişcat între 2,44 şi 4,32 dolari. În România, datele Institutului Naţional de Statistică arată scumpiri de peste 20% la cafea în fiecare lună din prima jumătate a anului: 25,82% în februarie şi 23,29% în martie, respectiv 21,76% în aprilie. În iunie, cafeaua rămânea printre produsele cu cele mai mari creşteri din coşul alimentar.

Contrar aşteptărilor, presiunea pe preţ nu a împins consumatorii de cafea de specialitate către variante mai ieftine.

„Ne aşteptam ca scumpirile să mute clienţii către produse mai accesibile. S-a întâmplat invers. Cine bea cafea de specialitate acasă preferă să cumpere cantităţi mai mici decât să treacă la cafea de supermarket. Calitatea nu e prima la care se renunţă, ci volumul”, declară Andrei Bolocan, Roast Master la Claro Cafe.

Recoltă record, dar preţuri în creştere

Situaţia e neobişnuită şi pentru că scumpirea continuă într-un an cu producţie foarte bună. Brazilia ar urma să strângă 75,3 milioane de saci în sezonul 2026/27, cu peste 20% mai mult decât în anul precedent, iar stocurile globale ar putea creşte de la circa 38 la peste 48 de milioane de saci. Analiştii StoneX estimează un surplus mondial de aproximativ 10 milioane de saci.

Cafeaua din recolta nouă nu a ajuns însă efectiv pe piaţă. Cooxupe, cea mai mare cooperativă de cafea din Brazilia, estimează o scădere de 10% a exporturilor în 2026, până la 4,4 milioane de saci, ca efect al recoltei slabe de anul trecut. La asta se adaugă faptul că fermierii amână vânzările în aşteptarea unor preţuri mai bune, iar costurile de transport au crescut pe fondul tensiunilor geopolitice. Ce se tranzacţionează acum a fost, în bună măsură, contractat într-o perioadă în care piaţa era încă strânsă.

Analiştii consultaţi de Reuters compară evoluţia cafelei cu cea a cacaoi, care după maximul istoric din 2024 s-a prăbuşit cu peste 70%, pe fondul scăderii consumului şi al adaptării producătorilor. Dacă surplusul estimat se confirmă, un scenariu similar devine plauzibil şi pentru cafea.

De ce preţul de raft nu urmează bursa

Între cotaţia de la bursă şi punga din magazin intervin transportul internaţional, taxele vamale, prăjirea, ambalarea, depozitarea, livrarea, TVA-ul şi marja comercială. Cafeaua verde reprezintă sub jumătate din preţul final al unei pungi de cafea de specialitate, ceea ce înseamnă că o creştere de 30% pe bursă produce un efect de aproximativ 12% asupra produsului finit.

În plus, prăjitoriile cumpără cafeaua verde prin contracte încheiate cu luni înainte, uneori direct de la fermă. Fluctuaţiile de pe pieţele internaţionale ajung astfel la consumator cu un decalaj de câteva luni, în ambele direcţii. O eventuală ieftinire se va vedea pe raft cu aceeaşi întârziere cu care s-au văzut şi creşterile.

Ce se schimbă în comportamentul de cumpărare

Pe segmentul de specialitate, ajustarea la scumpiri se face pe trei direcţii. Prima e trecerea de la măcinată la boabe, o alegere care nu costă mai mult, dar prelungeşte durata în care cafeaua îşi păstrează aromele. A doua e reducerea gramajului: pungile de 250 de grame câştigă teren în faţa celor de un kilogram, chiar dacă preţul pe kilogram e mai mare, pentru că se consumă integral în fereastra de prospeţime. A treia e atenţia crescută la data prăjirii, care devine un criteriu de alegere mai important decât preţul afişat.

„Un pachet ieftin, prăjit acum patru luni, e o cheltuială mai proastă decât unul scump şi proaspăt. Oamenii au început să înţeleagă asta şi să întrebe când a fost prăjită cafeaua, nu doar cât costă”, adaugă Andrei Bolocan.