Ministerul Finanţelor: Datoria guvernamentală a crescut în martie la 998,6 miliarde lei

Datoria administraţiei publice a României a crescut în martie 2025 la 998,6 miliarde de lei, de la 990,8 miliarde de lei în februarie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Astfel, datoria guvernamentală a ajuns să reprezinte 56,1% din PIB, în creştere faţă de 55,7% în luna precedentă, conform datelor INS din 6 iunie 2025).

Datoria pe termen mediu şi lung a urcat la 924 miliarde de lei, în timp ce datoria pe termen scurt s-a redus la 74,5 miliarde de lei. Cea mai mare parte a datoriei este reprezentată de titluri de stat (816,8 miliarde lei), iar restul de împrumuturi (163,5 miliarde lei).

Structura valutară arată că datoria în lei însumează 480,7 miliarde, cea în euro echivalentul a 415,3 miliarde lei, iar în dolari americani aproximativ 100,5 miliarde lei.

Datoria administraţiei publice centrale a crescut la 974,8 miliarde lei, în timp ce datoria administraţiei locale a scăzut uşor, la 23,8 miliarde lei, majoritar contractată tot pe termen mediu şi lung.

În contextul acestei evoluţii îngrijorătoare, Guvernul condus de Ilie Bolojan a lansat o serie de măsuri menite să limiteze cheltuielile şi să stabilizeze finanţele publice.

Pe 7 iulie, Executivul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru primul pachet de reforme fiscale, care include:

-majorarea TVA de la 19% la 21%;

-îngheţarea pensiilor şi salariilor în sectorul public pentru anul 2026.

„Ştiu că aceste măsuri nu sunt populare, dar le mulţumesc românilor pentru răbdare şi înţelegere”, a declarat premierul Ilie Bolojan în faţa Parlamentului.

Pe 11 iulie, Guvernul a prezentat al doilea pachet de măsuri, axat pe:

-reforma companiilor de stat;

-introducerea de indicatori de performanţă;

-reducerea numărului de membri în conducerile companiilor;

-plafonarea indemnizaţiilor acestora;

-digitalizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Cea mai recentă serie de măsuri, anunţată vineri, vizează administraţia publică locală. Premierul a anunţat:

-stabilirea unui număr maxim de angajaţi în primării şi consilii judeţene;

-alocarea fondurilor de la bugetul de stat în funcţie de „eficienţa administrativă”.

Aceste măsuri vin pe fondul presiunii crescânde asupra bugetului şi al nevoii de a evita depăşirea pragului de îndatorare critic. Guvernul susţine că reforma este esenţială pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi credibilităţii externe.