Mircea Ursache, fost vicepreşedinte ASF: ”Piaţa de capital românească a încercat să devină mai mult decât o sursă complementară de finanţare a economiei”

Piaţa de capital românească a încercat să devină mai mult decât o sursă complementară de finanţare a economiei naţionale, alături de sistemul bancar, spune Mircea Ursache, fost vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), responsabil de piaţa de capital, cu o ocazia momentului ce marchează 30 de ani de la redeschiderea Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Domnia sa ne-a transmis: ”Putem privi ziua de 20 noiembrie ca pe o adevărată sărbătoare a pieţei de capital din România, la cei 30 de ani de la prima şedinţă oficială de tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti? Nu mă încumet să spun că da.

În aceşti ani, piaţa de capital românească a încercat să devină mai mult decât o sursă complementară de finanţare a economiei naţionale, alături de sistemul bancar. Este şi astăzi doar o sursă complementară, deşi, din punct de vedere statistic, cifrele arată o activitate crescândă a Bursei, atât în ceea ce priveşte capitalizarea bursieră, cât şi randamentul anual, actualizat prin includerea dividendelor”.

Mircea Ursache a adăugat: ”Am să-i las pe cei ce conduc azi piaţa bursieră să ofere cifre şi evaluări cantitative, eu mă rezum la a menţiona şi dezvolta, poate, cea mai importantă etapă a pieţei de capital româneşti, şi anume cea din perioada 2013 - 2018, cu regretul că acea perioadă a îngheţat în noiembrie 2018.

Fără această perioadă, fără a recunoaşte realitatea profundelor transformări legislative, dar şi de aliniere la legislaţia europeană, inclusiv de eliminare a numeroaselor bariere existente în 2013 în calea investiţiilor, nu am fi putut să consemnăm prea multe despre această aniversare. Totodată, nu am fi apreciat capacitatea actuală a pieţei de capital româneşti de a finanţa economia (peste 200 companii), deşi trebuie să recunoaştem că finanţarea companiilor româneşti rămâne încă substanţial în urma sistemului bancar”.

• ”Legea nr. 10/2014, care a eliminat barierele legislative, cât şi programul STEAM al ASF, au creat premisele ca România să fie promovată la statutul de piaţă emergentă”

Conform fostului vicepreşedinte al ASF, atât legea nr. 10/2014, care a eliminat barierele legislative, cât şi programul STEAM al Autorităţii de Supraveghere Financiară, gândit în acelaşi an, au creat premisele ca România să fie promovată la statutul de piaţă emergentă, de la cel de piaţă de frontieră, agenţiile de rating apreciind că au fost îndepliniţi toţi indicatorii proiectului "Set Actions Towards Establishing and Acknowledgement of Emerging Market Status”.

”Am ajuns astfel în situaţia de a atrage mai mulţi investitori pe BVB, care au văzut că România a revizuit integral legislaţia primară şi secundară.

Dar acest lucru nu a fost de ajuns, aceeaşi perioadă fiind caracterizată de listarea unor importante companii cu capital de stat la BVB, oferind noi oportunităţi investiţionale. Cred că este realist să vedem ce ar fi însemnat azi BVB, lichiditatea în piaţă, fără emitenţi ca Electrica, Nuclearelectrica, Transgaz şi, ultima, Hidroelectrica”, a spus Mircea Ursache.

În opinia sa, chiar şi închiderea bursei de la Sibiu poate fi considerată un lucru bun, o consolidare a infrastructurii pieţei de capital, aşa cum noua piaţă AeRO a debutat cu dreptul, toate acestea sporind numărul de emitenţi şi lichiditatea în piaţă. ”Obiectiv vorbind, la capitolul lichiditate suntem încă în urma burselor de la Budapesta, Praga şi Varşovia”, a punctat Mircea Ursache.

• ”Finalizarea creării şi autorizării Contrapărţii Centrale este foarte urgentă şi necesară”

Fără listarea tuturor companiilor cu capital de stat, piaţa de capital va rămâne la acelaşi nivel de astăzi, iar societăţile nu vor beneficia de finanţarea necesară pentru a le creşte valoarea şi a elimina modul discreţionar în care sunt conduse, susţine Mircea Ursache.

Fostul vicepreşedinte al ASF ne-a transmis: ”Nu vreau să trec cu vederea şi alt considerent, urmare, de asemenea, măsurilor adoptate în perioada 2013 - 2018, şi anume performanţa încheierii a nouă dosare legislative aferente zonei financiare nebancare, în perioada în care România a exercitat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. De aceea le menţionez pe cele privind piaţa de capital: Regulamentul European pentru infrastructura pieţei (EMIR), supravegherea Contrapărţilor Centrale (CCP), cerinţele prudenţiale privind firmele de investiţii, finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii prin piaţa de capital, finanţarea sustenabilă, distribuţia transfrontalieră a fondurilor de investiţii. Strâns legate de acestea trebuie consemnate noile reglementări din procesul de supraveghere on-site şi off-site şi metodologia de calcul de risc pentru firmele de investiţii şi societăţile de administrare a investiţiilor.

Rămân încă multe de făcut la nivelul reglementatorului român, în ceea ce priveşte autorizarea conducătorilor entităţilor din piaţa de capital, concertarea deţinerilor, abuzul de piaţă şi manipularea, acestea trebuind să devină priorităţi în perioada imediat următoare. La fel de riscante pentru piaţă, şi din păcate absente din preocuparea reglementatorului român, sunt cazurile de incompatibilitate care permit informaţii privilegiate.

Aşa cum ştim, România a aderat la proiectul Uniunii Pieţelor de Capital la nivelul Uniunii Europene şi trebuie ca în continuare să sprijine realizarea acestuia, în condiţiile în care şi în ţara noastră sunt tot mai mulţi adepţi ai gândirii naţionalist-populiste”.

Mircea Ursache a adăugat: ”Vreau să fiu foarte clar când afirm că piaţa de capital românească nu va ajunge o piaţă regională, atât timp cât decidenţii politici nu înţeleg că locul companiilor româneşti este pe piaţa reglementată a Bursei de Valori Bucureşti. Fără listarea tuturor companiilor cu capital de stat, piaţa de capital va rămâne la acelaşi nivel de astăzi, dar acestea nu vor beneficia de finanţarea necesară pentru a le creşte valoarea, a elimina modul discreţionar în care sunt conduse prin influenţa politicului, asigurând guvernanţă corporativă şi o transparenţă decizională.

Tot în viitorul apropiat piaţa bursieră românească are nevoie de un cadru concurenţial corect, atât prin regândirea rolului operatorului de stat OPCOM, cât şi a Bursei Române de Mărfuri, ambele aflate în afara sferei de control şi reglementare a Autorităţii de Supraveghere Financiară.

La fel de urgentă, pe cât de necesară, este şi finalizarea creării şi autorizării, conform EMIR, a Contrapărţii Centrale (CCP), întârzierea actuală fiind premeditată şi dorită de câţiva actori ai pieţei de capital. Început încă din 2018, procesul de autorizare a CCP-ului a fost curmat brusc de conducerea BVB, prin rezilierea contractului de consultanţă internaţională, cu efecte dintre cele mai grave privind tranzacţiile şi nivelul acestora, în special în sectorul energiei electrice, recentul caz TINMAR fiind elocvent”.

• ”Cred că se justifică reluarea temei privind reorganizarea, după modelul european, a supravegherii pieţelor financiare nebancare, astfel încât să avem un reglementator numai pentru piaţa de capital”

Conform fostului vicepreşedinte al ASF, este nevoie de reluarea unui proiect gândit cu reprezentanţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) privind acţiunile reziduale din secţiunea I a Depozitarului Central. ”Reintroducerea acestora în piaţă, printr-un act normativ, ar asigura lichiditate, dacă ţinem cont de valoarea acestora (evaluate în 2018 la 200.000 milioane euro, astăzi fiind de 2-3 ori mai mare)”, a spus Mircea Ursache.

Domnia sa a continuat: ”Nu în ultimul rând doresc să subliniez că piaţa de capital românească poate avea un viitor care să o conducă spre piaţa regională, dacă şi numai dacă Autoritatea de Supraveghere şi reglementare este la rândul ei competitivă, are personal cu pregătire profesională înaltă, este independentă şi nu răspunde politicului. Realmente, este nevoie de o epurare a personalului pe bază de performanţă, dar şi de o regândire la nivelul conducerii ASF, impunându-se ca cinci din cei nouă membri să fie independenţi, să fie propuşi de societatea civilă, asigurând guvernanţă corporativă. Mai mult decât atât, cred că se justifică reluarea temei privind reorganizarea, după modelul european, a supravegherii pieţelor financiare nebancare, astfel încât să avem un reglementator numai pentru piaţa de capital, cu corespondentul ESMA, şi unul pentru asigurări şi pensii private, similar cu EIOPA.

Aş concluziona astfel: haideţi ca, pentru viitorul pieţei de capital, să începem cu revizuirea «Strategiei Naţionale pentru dezvoltarea Pieţei de Capital 2022 - 2006», publicată de Ministerul Finanţelor Publice, deşi a fost elaborată, este adevărat, greşit şi cu greşeli, de Autoritatea de Supraveghere Financiară. În loc de vorbele meşteşugite, în limbajul de lemn al celor ce au elaborat strategia, este nevoie doar de includerea acelor obiective şi măsuri esenţiale pentru dezvoltarea pieţei de capital, inclusiv al celor de organizare, de care am făcut vorbire anterior. Strategia trebuie să stabilească începerea demersurilor, printr-o consultare largă a reprezentanţilor pieţelor financiare, a elaborării unui act normativ de înfiinţare a Fondului Suveran de Investiţii, după modelul altor state europene, ca vehicul investiţional şi de intervenţie în cazul unor crize economice şi sociale.

Dacă vom reuşi să facem aceste minime obiective, la aniversarea viitoare, peste cinci ani, voi scrie altfel. De bine”.

Legat de rolul jucat de ziarul BURSA în redeschidere Bursei de Valori Bucureşti din 1995, Mircea Ursache ne-a spus: ”Acum 30 de ani nu eram implicat în piaţa de capital. Acum sunt investitor şi şase ani am făcut parte din echipa reglementatorului român autorizat. Chiar dacă nu pot aprecia rolul jucat la înfiinţarea BVB, pot spune despre ziarul BURSA că, în aceste trei decenii, a fost un barometru al pieţei, a jucat un rol important în procesele de reglementare şi în analiza actelor normative, nu o dată a fost un critic virulent la impostură şi manipulare, practic a fost cotidianul de specialitate al acestui sensibil domeniu al pieţelor financiare nebancare”.

Citeşte Trei decenii de bursă în România - de la relansare la consolidare