Multe administraţii locale riscă sancţiuni pentru lipsa unui sistem funcţional de colectare a textilelor

O parte semnificativă a administraţiilor locale din România riscă sancţiuni din partea autorităţilor de control din cauza incapacităţii de a implementa un sistem funcţional de colectare şi reutilizare a deşeurilor textile, de la consumator până la stadiul de resursă, potrivit analizei „Radiografia gestionării deşeurilor textile în România”, realizată de programul Harta Reciclării al asociaţiei Viitor Plus, în colaborare cu Ecoteca, conform unui comunicat remis redacţiei.

Studiul face parte din campania de conştientizare „Muntele de Haine”, susţinută de ING Bank România, şi analizează modul în care autorităţile locale au implementat obligaţia legală de colectare separată a deşeurilor textile, introdusă în România de la 1 ianuarie 2025.

La mai bine de un an de la intrarea în vigoare a obligaţiei, sistemul funcţionează în anumite localităţi, însă este aproape inexistent în multe alte oraşe din ţară, se arată în analiza citată.

Potrivit raportului, infrastructura de colectare a textilelor a fost implementată în majoritatea oraşelor analizate, însă traseul ulterior al hainelor - sortarea, reutilizarea, reciclarea sau eliminarea - rămâne în mare parte neclar şi depinde frecvent de iniţiative punctuale sau de parteneriate cu organizaţii neguvernamentale, conform unui comunicat remis redacţiei.

Estimările industriei arată că doar 6-8% dintre textilele colectate ajung efectiv să fie reutilizate sau reciclate, în timp ce restul sunt incinerate sau depozitate, potrivit analizei.

Datele au fost colectate de Ecoteca printr-un chestionar transmis autorităţilor locale din România, la care au răspuns 32 de administraţii locale. Dintre acestea, 87,5% au declarat că au implementat un sistem formal de colectare separată a textilelor, însă infrastructura şi performanţa diferă semnificativ de la un oraş la altul, se arată într-un comunicat remis redacţiei.

În primele 10 luni ale anului 2025, unităţile administrativ-teritoriale respondente au raportat 2.190 de tone de deşeuri textile colectate separat, însă nivelul de participare a populaţiei rămâne redus, media fiind de doar 0,25 kilograme de textile colectate pe cap de locuitor, potrivit analizei.

Autorii raportului atrag atenţia că aceste cifre reflectă doar o parte a situaţiei, deoarece multe dintre oraşele care nu au transmis date fie nu au implementat infrastructura necesară, fie au doar câteva puncte de colectare pentru populaţii foarte mari sau organizează campanii sporadice de colectare.

„Primii paşi în gestionarea deşeurilor textile au fost făcuţi, însă este doar începutul. Un sistem complet funcţional are nevoie de sprijinul tuturor actorilor implicaţi - consumatori, producători, comercianţi de textile, firme de colectare, sortare şi reciclare, autorităţi locale, legiuitori. Dacă vrem să reducem cu adevărat Muntele de Haine, trebuie să ne implicăm cu toţii să dezvoltăm întregul lanţ, de la prevenire şi reutilizare până la reciclare”, a declarat Mihail Tănase, consultant comunicare în cadrul Harta Reciclării.

La rândul său, Alexandra Maier Ranetti, Sustainability Manager ING Bank România, a subliniat importanţa dezvoltării economiei circulare în gestionarea deşeurilor textile.

„Tema deşeurilor textile e una foarte complexă, pentru care încă soluţiile de colectare şi valorificare sunt limitate. De aceea, e cu atât mai important un demers precum campania Muntele de Haine, iar acest raport ne ajută să înţelegem unde suntem şi ce avem de făcut mai departe. În ING, economia circulară este soluţia care completează eforturile de adaptare la schimbări climatice şi tranziţie energetică”, a declarat aceasta, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Raportul evidenţiază şi câteva exemple de bune practici în gestionarea deşeurilor textile. Oradea are unul dintre cele mai dezvoltate sisteme de colectare şi valorificare din România, cu 110 puncte de colectare stradală şi două centre de colectare prin aport voluntar, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

În oraşul bihorean, aproximativ 28% dintre textilele colectate sunt reutilizate prin donaţii sau vânzare second-hand, 16,5% sunt reciclate, 11,5% sunt valorificate energetic, iar restul ajung la depozitare după sortare, conform datelor prezentate în analiză.

Un alt exemplu este Sibiul, care are 27 de puncte de colectare cu 40 de containere, gestionate în parteneriat cu Caritas, iar autorităţile locale estimează că aproximativ 70% dintre hainele colectate sunt reutilizate.

În Buzău, sistemul include 99 de containere textile, dezvoltate în parteneriat cu un operator privat, iar hainele colectate sunt fie revândute ca produse second-hand, fie transformate în lavete industriale sau valorificate energetic, conform analizei.

La polul opus, există şi oraşe în care infrastructura este foarte limitată. De exemplu, în Constanţa există un singur container pentru o populaţie de aproape 250.000 de persoane, iar Sectorul 1 din Bucureşti nu colectează separat deşeurile textile, potrivit raportului.

În alte cazuri, deşi colectarea există, textilele ajung direct la incinerare sau depozitare din cauza lipsei infrastructurii de sortare şi reciclare. În Piteşti, de exemplu, deşi au fost colectate peste 107 tone de textile, acestea sunt valorificate energetic prin incinerare, iar în Suceava deşeurile textile sunt transportate la depozitul de deşeuri, se arată într-un comunicat remis redacţiei.

Autorii analizei atrag atenţia că performanţa sistemului este limitată şi de probleme structurale, precum lipsa trasabilităţii textilelor după colectare, capacităţile reduse de sortare şi reciclare, contaminarea frecventă a textilelor colectate şi absenţa unei scheme de răspundere extinsă a producătorului (EPR) pentru industria modei.

Raportul face parte din campania „Muntele de Haine”, care atrage atenţia asupra volumului mare de deşeuri textile generate anual şi promovează soluţii precum reutilizarea, repararea, donarea şi colectarea separată a hainelor, potrivit unui comunicat remis redacţiei.