Costul crizei; Trei scenarii

România se află într-un punct de inflexiune în care economia fragilă şi tensiunile sociale se întâlnesc cu o criză politică ce poate redefini direcţia ţării. După luni de austeritate, inflaţie ridicată şi presiune asupra mediului privat şi populaţiei, viitorul depinde decisiv de evoluţia scenei politice. Trei direcţii sunt posibile în acest moment, după aprobarea de ieri, de către Parlament, a moţiunii de cenzură împotriva guvernului Bolojan: prelungirea blocajului, refacerea coaliţiei de guvernare ori o nouă coaliţie de guvernare sau alegeri anticipate, fiecare cu consecinţe profunde asupra bugetului, afacerilor şi nivelului de trai.

• Scenariul 1: Efectele în economie ale unei crize politice prelungite

În scenariul în care criza politică se prelungeşte, economia va intra într-o fază de uzură lentă, în care nu neapărat indicatorii explodează negativ brusc, ci se degradează constant pe fondul lipsei de direcţie. Deficitul bugetar va deveni din ce în ce mai greu de finanţat în condiţii avantajoase, deoarece investitorii vor percepe România ca pe o economie cu risc politic ridicat şi cu reforme incerte. Costurile de împrumut ale statului vor creşte, ceea ce va pune presiune suplimentară pe buget, obligând la noi ajustări sau la tăieri ad-hoc de cheltuieli. Creşterea economică, deja fragilă, va rămâne în teritoriul negativ înregistrat în ultimele două trimestre ale anului trecut, în special dacă investiţiile publice încetinesc din cauza blocajelor administrative. Inflaţia va rămâne relativ ridicată mai mult timp, alimentată de lipsa de încredere şi de eventuale presiuni pe cursul valutar. Pentru antreprenori, problema centrală va fi aceeaşi - impredictibilitatea: nu atât nivelul taxelor în sine, cât lipsa unei perspective clare asupra acestora, ce va duce la blocarea investiţiilor, reducerea planurilor de extindere şi creşterea comportamentului defensiv. Companiile mici şi mijlocii vor fi cele mai expuse, iar numărul insolvenţelor şi suspendărilor de activitate va continua să crească, pe fondul scăderii consumului şi al costurilor ridicate. Cetăţenii vor avea parte de o erodare continuă a nivelului de trai: salariile reale vor creşte greu sau deloc - chiar dacă de la 1 iulie 2024 salariul brut nominal va înregistra, conform legislaţiei în vigoare, o mică majorare -, ratele vor rămâne ridicate, iar incertitudinea va influenţa deciziile de consum, împingând populaţia spre economisire forţată. În plan social, vom înregistra acumularea unor tensiuni difuze, nu neapărat explozive, dar persistente, alimentate de senzaţia că nimeni nu controlează direcţia economică.

• Scenariul al doilea: Implicaţiile economice ale unei eventuale refaceri a coaliţiei de guvernare

În scenariul refacerii coaliţiei de guvernare sau al formării unei coaliţii, economia ar putea să intre într-o fază de stabilizare relativă, în care ajustările deja începute să capete coerenţă şi predictibilitate. Deficitul bugetar ar putea continua să se reducă treptat, nu prin măsuri brutale suplimentare, ci prin combinarea disciplinei fiscale cu o uşoară revenire a veniturilor bugetare pe fondul unei economii mai stabile. Costurile de finanţare ale statului ar începe să se tempereze, iar cursul valutar ar rămâne mai bine ancorat, ceea ce ar ajuta şi la reducerea inflaţiei în timp. Creşterea economică ar putea reveni lent, în principal prin investiţii publice reluate şi printr-o timidă relansare a investiţiilor private, odată ce mediul devine mai previzibil. Pentru antreprenori, cel mai important câştig ar fi stabilitatea regulilor: chiar dacă fiscalitatea rămâne ridicată, faptul că nu se modifică frecvent ar permite planificarea pe termen mediu. Unele sectoare ar începe să îşi revină, în special cele legate de investiţii publice sau fonduri europene, iar ritmul insolvenţelor s-ar putea stabiliza. Totuşi, mediul privat ar rămâne prudent, fără un entuziasm real, deoarece povara fiscală acumulată nu dispare. Pentru cetăţeni, acest scenariu ar însemna o ameliorare lentă, dar vizibilă: inflaţia ar începe să scadă, iar salariile ar putea recupera treptat din pierderea de putere de cumpărare. Nivelul de trai nu ar reveni rapid la confortul anterior, dar ar apărea senzaţia de stabilitate şi de predictibilitate, ceea ce ar reduce anxietatea economică şi ar tempera tensiunile sociale. Menţionăm că toată această situaţie de mai sus va depinde foarte mult de faptul dacă viitoarea coaliţie de guvernare va continua consolidarea fiscală şi reformele demarate de guvernarea Bolojan.

• Scenariul al treilea: Repercusiunile macroeconomice ale unor posibile alegeri anticipate

În scenariul organizării de alegeri parlamentare anticipate, economia ar traversa iniţial o perioadă de volatilitate accentuată, urmată, în funcţie de rezultat, fie de o resetare pozitivă, fie de o continuare a instabilităţii. Pe termen scurt, deficitul ar fi mai greu de controlat, deoarece deciziile politice majore ar fi amânate, iar cheltuielile ar putea creşte în mod oportunist în perioada electorală. Pieţele financiare vor reacţiona prin creşterea costurilor de finanţare şi prin posibile presiuni asupra cursului valutar. Creşterea economică va încetini suplimentar, iar investiţiile, atât publice, cât şi private, vor intra în aşteptare. Pentru antreprenori, această fază ar fi una de blocaj: deciziile de investiţii vor fi amânate, iar strategiile vor fi ajustate pentru supravieţuire, nu pentru dezvoltare. Totuşi, dacă alegerile ar genera o majoritate clară şi un guvern cu mandat puternic, a doua etapă va putea să atragă o relansare mai hotărâtă a reformelor, inclusiv în administraţie şi fiscalitate. În acest caz, mediul de afaceri va beneficia de o direcţie mai clară şi de o capacitate mai mare de implementare a politicilor economice. Pentru cetăţeni, perioada electorală va însemna o combinaţie de incertitudine şi aşteptări, posibil alimentate de promisiuni, dar şi de temeri privind noi ajustări. După alegeri, efectele vor depinde de credibilitatea noului guvern: fie o creştere a încrederii şi o acceptare mai uşoară a măsurilor dificile, fie o adâncire a neîncrederii dacă rezultatul este fragmentat. În esenţă, alegerile anticipate oferă şansa unei schimbări de direcţie, dar cu costul unei perioade suplimentare de instabilitate într-un moment în care economia şi societatea sunt deja tensionate.