Munca pe platforme digitale în ţara noastră a devenit o sursă de venit constant pentru tot mai mulţi lucrători

Munca prin intermediul platformelor digitale (de ex. Uber, Glovo, Bolt sau Wolt) a devenit, pentru mulţi lucrători din ţara noastră, o activitate curentă de obţinere a veniturilor, conform unui comunicat de presă remis redacţiei, de la care relatăm cele ce urmează. Un procent de 62,5% dintre lucrătorii care folosesc platformele digitale de muncă în ţara noastră apelează la acest tip de activitate în mod regulat, iar 43,7% îi dedică mai mult de 20 de ore pe săptămână, arată datele unui sondaj EIGE din 2021, prelucrate de Monitorul Social, proiect al Friedrich Ebert România.

Studiul menţionat are la bază un sondaj care a colectat date de la aproape 5.000 de lucrători pe platforme din zece ţări ale Uniunii Europene: Danemarca, Finlanda, Franţa, Letonia, Ţările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Spania.

În celelalte nouă ţări europene analizate, procentul celor care apelează la munca pe platforme digitale în mod regulat este de asemenea ridicat, comparativ cu cel al persoanelor care desfăşoară această activitate ocazional sau sporadic: Polonia - 66,2%, Ţările de Jos - 65,1%, Franţa - 64,1%, Spania - 62%. Procente uşor mai scăzute se înregistrează în ţările nordice: Finlanda - 55,8%, Danemarca - 52,1%.

În ceea ce priveşte distribuţia lucrătorilor pe sexe, se constată că în toate ţările analizate ponderea bărbaţilor este mai mare. Astfel, în ţara noastră, din totalul lucrătorilor de pe platformele digitale, 55,9% sunt bărbaţi, iar 44,1% femei. Cele mai mari diferenţe de gen se înregistrează în ţările nordice, unde procentul bărbaţilor care lucrează pe platforme este mult mai ridicat decât cel al femeilor: în Finlanda - 66,7% bărbaţi vs. 33,3% femei; în Ţările de Jos - 65,4% bărbaţi vs. 34,6% femei. Cea mai mică diferenţă de gen se observă în Polonia, unde bărbaţii reprezintă 51,9%, iar femeile 48,1% dintre lucrătorii de pe platformele digitale.

România nu are încă un cadru legislativ care să reglementeze statutul ocupaţional al lucrătorilor pe platforme. Din această cauză, în anii pandemiei de COVID-19, România rămânea sub anumite ţări europene în ceea ce priveşte numărul persoanelor care lucrau pe platforme digitale. Conform sondajului EIGE, în afara activităţilor prestate prin intermediul platformelor digitale de muncă, 67,8% dintre lucrătorii din România erau angajaţi, iar 13,5% declarau că sunt lucrători pe cont propriu. Situaţia similară este înregistrată în Spania - 67,3% erau angajaţi faţă de 9,7% lucrători pe cont propriu, în Polonia - 69,7% erau angajaţi faţă de 9,8% lucrători pe cont propriu, Slovenia - 61,6% angajaţi şi 10,3% lucrători pe cont propriu. Indiferent de statutul ocupaţional declarat, muncitorii pe platforme lucrează în aranjamente extrem de individualizate, cu posibilităţi reduse de negociere colectivă şi sindicalizare, într-un vid legislativ care lasă loc abuzurilor şi exploatării muncii lucrătorilor români.

Este necesar ca ţara noastră să abordeze lacunele din legislaţia muncii actuale în ceea ce priveşte statutul ocupaţional al lucrătorului de platformă şi să aplice prevederile de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi protecţie socială, în linie cu noua Directivă Europeană aprobată în 2024.