NAI Romania: Creşterea TVA va duce la recesiune economică

Creşterea TVA va duce la recesiune economică, atrăgând reducerea consumului şi a profitabilităţii companiilor, precum şi la scăderea veniturilor în interiorul bugetului de stat, reprezentant Appraisal & Valuation SA, compania deţinătoare a brandului NAI România şi emitentul: BVAPP, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei.

Impactul creşterii TVA va fi resimţit la cel puţin niveluri: (1) creşterea preţurilor; (2) diminuarea consumului şi încetinirea creşterii economice; (3) presiunea asupra mediului de afaceri; şi (4) impactul negativ asupra bugetului de stat.

„Atunci când apare o nevoie stringentă de majorare a veniturilor bugetare, primul impuls este să vă uiţi la majorarea cotei TVA. de creştere are multiple efecte negative în economie şi asupra veniturilor populaţiei, iar în ultimă instanţă chiar asupra bugetului de stat”, despre Andrei Botiş, CEO al Appraisal & Valuation SA (NAI România & Moldova) .

Creşterea preţurilor

Primul efect şi cel mai vizibil al creşterii cotei TVA este legat de creşterea preţurilor. Fiind un impozit pe consum, TVA se aplică ca o cotă procentuală aplicabilă tuturor bunurilor şi serviciilor. România a mai trecut o dată prin efectele creşterii cotei TVA în anul 2010, atunci când, sub presiunea crizei financiare, a deficitului bugetar şi a instituţiilor financiare internaţionale, cota standard TVA a crescut de la 19 la 24%.

Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional a aprobat revizuirea ţintei de inflaţie pentru 2010 stabilită în acordul stand-by încheiat cu România, de la 3,5% la 7,9%, după creşterea TVA la 24%. Şi Banca Naţională a României a apreciat la finalul anului 2010 că creşterea ratei anuale a inflaţiei la 7,96% a fost determinată în special de majorarea TVA.

Diminuarea consumului şi încetinirea creşterii economice

Creşterea preţurilor conduce direct la o scădere a puterii de cumpărare cu consecinţe în descurajarea consumului. În plus, creşterea preţurilor generează inflaţie faţă de care banca centrală se vede obligată să acţioneze prin creşterea dobânzilor - ceea ce conduce în final tot către diminuarea consumului.

Presiunea pe mediu de afaceri

Deşi se poate anticipa că creşterea cotei TVA va fi transferată de către companii directe în preţuri, sub presiunea concurenţială şi nevoia de a menţine nivelul vânzărilor, o parte din creşterea cotei TVA va fi suportată de firme din profitabilitatea propriei activităţi, cu efecte asupra dezvoltării şi asupra pieţei muncii.

Pe de altă parte, odată cu presiunea inflaţionistă şi creşterea dobânzilor cresc costurile financiare suportate de companii. Scăderea profitabilităţii, asociată cu diminuarea generală a consumului cu consecinţe asupra volumului de vânzări ale companiilor, descurajează investiţiile şi pun o presiune greu de suportat pe mediul de afaceri.

În 2010, România a înregistrat o scădere a PIB-ului de 1,6%, faţă de prognoză iniţială de creştere. Multe companii au fost nevoite să facă restructurări sau chiar să se închidă. Şocul creşterii TVA a fost resimţit pe piaţa muncii. Deşi numărul de salariaţi a revenit la nivelul de dinainte de majorare abia după aproape doi ani (în martie 2012), în luna următoarei decizie din iulie 2010, sa înregistrat o scădere de peste 16.000 de angajaţi.

Efecte negative asupra bugetului de stat

În pofida sperălor că, prin creşterea TVA, se vor aduce mai mulţi bani la buget, efectele ar putea fi contrare, deoarece:

Creşterea cotei TVA cu consecinţe directe asupra creşterii preţurilor conduce la creşterea direct proporţională a cheltuielilor statului cu cele mai bune de bunuri şi servicii.

Reducerea profitabilităţilor companiilor şi creşterea numărului de încetări de activitate conduc în mod direct la o reducere a veniturilor statului din impozitul pe profit.

Diminuarea creşterii economice sau chiar o situaţie de recesiune economică înseamnă implementarea unei cote mărite de TVA, dar aplicată la o bază de impozitare mai mică , punând astfel sub semnul întrebării eficacitatea reală a unei astfel de măsuri.

Creşterea evaziunii fiscale cu consecinţe asupra bazei de impozitare. Este evident că tentaţia de a migra către zona gri sau neagră din economie creşte odată cu creşterea „bonusului” realizat de către cei care care nu plătesc TVA de ordinul zecilor de miliarde. În plus, presiunea pe profitabilitatea firmelor mici şi reducerea vânzărilor vor obliga sau parte din aceste afaceri să ia în considerare veniturile nefiscalizate, aşa-zisele vânzări „cash-only”.