Pacea în Ucraina rămâne doar o promisiune

Singurul obiectiv pe care liderii europeni l-au atins în urmă cu două zile la Washington a fost misiunea ”Bodyguard”. La reuniunea cu Donald Trump, şapte dintre cei mai puternici lideri europeni s-au adunat în jurul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-l feri de bullyingul de care a avut parte la prima întâlnire pe care acesta a avut-o cu preşedintele american şi cu vicepreşedintele JD Vance, în 28 februarie 2025.

Acum, în Biroul Oval, Donald Trump a surprins printr-o atitudine mult mai politicoasă decât se temeau "forţele de securitate europene” strânse în jurul lui Volodimir Zelenski, ba chiar l-a complimentat pe liderul ucrainean pentru costumul în care a apărut la întâlnirea de la Casa Albă, în timp ce cancelarul Friedrich Merz a fost remarcat de preşedintele american pentru bronzul obţinut în recenta vacanţă pe care liderul german şi-a întrerupt-o pentru a fi prezent la reuniunea din SUA.

În faţa lui Trump, liderii europeni au dovedit unitate în privinţa împingerii pe primul loc în agenda reuniunii a temei privind garanţiile de securitat pe care statele occidentale ar urma să le acorde Ucrainei la finalul conflictului cu Rusia, garanţii ce vor fi sprijinite şi de SUA. Însă, detaliile privind aceste garanţii ar urma să fie stabilite de secretarul de stat Marco Rubio împreună cu cele 30 de state ale ”Coalition of wilings”, după ce vor fi concretizate, în următoarele zece zile, de liderii europeni.

În cadrul reuniunii s-a discutat şi despre posibilitatea unei întâlniri la vârf între Putin şi Zelenski, ceea ce ar reprezenta un pas uriaş către un eventual armistiţiu şi poate chiar pace. Cu toate acestea, suspiciunile persistă atât timp cât preşedintele Donald Trump rămâne impredictibil şi cât nimeni nu se poate baza pe promisiunile lui Vladimir Putin, care în accepţiunea preşedintelui francez Emmanuel Macron nu pare dispus să încheie pacea, ci îşi doreşte continuarea războiului din Ucraina.

Mass-media occidentală susţine că la Washington s-a consumat una dintre cele mai aşteptate reuniuni internaţionale de la începutul războiului din Ucraina, însă concluziile sunt departe de a aduce linişte, deoarece deşi liderii mondiali s-au aşezat la aceeaşi masă, au făcut declaraţii ferme şi au vorbit despre dorinţa de pace, în realitate summitul nu a produs niciun rezultat concret. Războiul din Ucraina continuă, iar punctele-cheie, de la garanţiile de securitate până la statutul teritoriilor ocupate, rămân nerezolvate.

Donald Trump a încercat să joace rolul de mediator şi a anunţat că pregăteşte o întâlnire directă între Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, însă Kremlinul nu a confirmat nimic. Liderul ucrainean şi-a exprimat din nou disponibilitatea de a sta la masă cu Putin fără condiţii prealabile, în timp ce Moscova insistă că anumite probleme fundamentale trebuie lămurite înainte de o discuţie la nivel prezidenţial. Această diferenţă de abordare arată că, deşi diplomaţia se mişcă, paşii concreţi lipsesc.

Subiectul garanţiilor de securitate pentru Ucraina a dominat discuţiile. NATO a evitat să promită o aderare rapidă a Kievului, dar a lăsat deschisă ideea unor angajamente similare articolului 5. Emmanuel Macron a vorbit despre trupe de reasigurare pe mare, pe uscat şi în aer, însă Moscova a reacţionat imediat, avertizând că nu va accepta niciodată soldaţi NATO pe teritoriul ucrainean. Germania, prin cancelarul Friedrich Merz, şi-a reafirmat sprijinul pentru Kiev, dar a admis că Berlinul nu a luat încă o decizie clară în privinţa unei posibile participări cu trupe. Mai mult, potrivit agenţiei Reuters şi presei americane şi germane, Ucraina s-a angajat să cumpere armament american în valoare de 100 miliarde dolari pentru ca SUA să îi acorde garanţiile de securitate necesare.

Întrebarea unei încetări a focului rămâne suspendată. Trump a renunţat la ideea unei pauze imediate după discuţiile cu Putin, iar Zelenski şi-a retras condiţia ca un armistiţiu să precede o întâlnire cu liderul de la Kremlin. Merz a fost însă tranşant: fără o încetare a focului, viitoarele negocieri nu pot avea fundament real. Cu toate acestea, pe front liniştea nu se întrevede, atât timp cât Rusia, imediat după terminarea reuniunii de la Casa Albă a continuat să bombardeze cu rachete şi drone localităţile ucrainene.

Cel mai delicat punct în chestiunea încheierii unui acord de pace rămâne cel al teritoriilor ocupate. Rusia cere ca Ucraina să-şi retragă trupele din zonele din Doneţk şi Luhansk pe care încă le controlează, în timp ce la Kiev Constituţia interzice orice cedare de pământ. Moscova speculează un posibil schimb teritorial, prin renunţarea la unele regiuni ocupate parţial, dar Zelenski respinge categoric orice formă de compromis pe această temă.

În ceea ce priveşte reacţiile liderilor europeni, acestea au fost împărţite la finalul summitului de la Washington. Cancelarul german Friedrich Merz a vorbit despre depăşirea aşteptărilor, iar Mark Rutte a numit implicarea americană un „moment de cotitură”. În schimb, preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, a avertizat că obiectivele strategice ale lui Putin nu s-au schimbat: Kremlinul vrea să divizeze Occidentul şi să priveze Ucraina de suveranitate. Emmanuel Macron a păstrat un ton rezervat, subliniind că deşi summitul a fost un pas înainte, rezultatele reale rămân incerte.

Astfel, reuniunea de la Washington, deşi anunţată ca un moment istoric, s-a încheiat cu un bilanţ amar: multe promisiuni, multe declaraţii, dar nicio soluţie clară pentru pace. Ucraina rămâne pe câmpul de luptă, Europa rămâne în alertă, iar diplomaţia mondială continuă să caute drumul către un armistiţiu care pare încă departe.