PAM: Escaladarea conflictului împinge Libanul înapoi în criză alimentară

Escaladarea conflictului a inversat progresele recente în materie de securitate alimentară din Liban şi a readus ţara într-o situaţie de criză, potrivit celui mai recent raport IPC (Clasificarea integrată a fazelor securităţii alimentare), publicat de Ministerul Agriculturii din Liban în colaborare cu Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi Programul Alimentar Mondial (PAM), conform datelor disponibile pe site-ul oficial al organizaţiei PAM.

Analiza arată că aproximativ 1,24 milioane de persoane - aproape un sfert din populaţia analizată - sunt estimate să se confrunte cu insecuritate alimentară acută, clasificată la nivel de Criză (IPC Faza 3) sau mai grav, în perioada aprilie-august 2026, potrivit aceleiaşi surse. Această evoluţie reprezintă o deteriorare semnificativă faţă de intervalul noiembrie 2025 - martie 2026, când circa 874.000 de persoane, echivalentul a aproximativ 17% din populaţie, se aflau în această situaţie, conform raportului citat. Degradarea este determinată de conflict, strămutări şi presiuni economice, potrivit evaluării publicate de organizaţie.

„Fragilitatea asupra căreia am atras atenţia în analiza IPC anterioară s-a confirmat, din păcate”, a declarat Allison Oman Lawi, reprezentantă a PAM şi directoare de ţară pentru Liban, potrivit comunicatului oficial. „Progresele obţinute cu dificultate au fost rapid anulate. Familiile care reuşeau cu greu să facă faţă situaţiei sunt acum împinse din nou în criză, pe fondul suprapunerii conflictului, strămutărilor şi creşterii costurilor, care fac alimentele din ce în ce mai inaccesibile”, a adăugat aceasta, conform aceleiaşi surse.

„Această situaţie confirmă o fragilitate persistentă şi în aprofundare în sistemele rurale şi agroalimentare. Şocurile cumulative subminează mijloacele de trai agricole şi afectează securitatea alimentară, evidenţiind necesitatea urgentă a unui sprijin agricol de urgenţă pentru fermieri, pentru a preveni o deteriorare suplimentară”, a declarat Nora Ourabah Haddad, reprezentantă a FAO în Liban, potrivit raportului publicat.

La rândul său, ministrul Agriculturii din Liban, Nizar Hani, a subliniat, conform aceleiaşi surse, gravitatea situaţiei actuale: „Aceste rezultate evidenţiază severitatea contextului din Liban, unde conflictul se intersectează cu presiunile economice, punând securitatea alimentară naţională într-un punct critic. Ne reafirmăm angajamentul pentru o abordare durabilă, bazată pe ştiinţă, care depăşeşte simpla monitorizare a crizelor, prin politici şi programe continue menite să consolideze rezilienţa sectorului agricol şi să protejeze mijloacele de trai ale fermierilor.”

Acesta a adăugat, potrivit comunicatului citat, că este necesară trecerea „de la o neutralitate pasivă la o neutralitate responsabilă, către o abordare mai proactivă şi strategică”, subliniind rolul esenţial al mass-media şi al partenerilor internaţionali în informarea corectă şi sprijinirea eforturilor de redresare sustenabilă. „Protejarea securităţii alimentare în Liban este o responsabilitate comună naţională şi internaţională, iar investiţiile în agricultură rămân esenţiale pentru stabilitate şi pentru consolidarea rezilienţei comunităţilor”, a mai afirmat ministrul, conform aceleiaşi surse.

Concluziile raportului indică faptul că situaţia securităţii alimentare din Liban rămâne extrem de vulnerabilă la şocuri, iar în absenţa unei asistenţe umanitare previzibile, a îmbunătăţirii accesului şi a stabilizării mediului de securitate şi economic, insecuritatea alimentară ar putea continua să se agraveze, potrivit datelor publicate de PAM.

Deteriorarea este alimentată de suprapunerea mai multor factori legaţi de escaladarea conflictului, inclusiv insecuritatea şi strămutările care perturbă mijloacele de trai şi oportunităţile de venit, precum şi accesul inegal la pieţe în zonele afectate, unde lanţurile de aprovizionare sunt sub presiune, conform analizei citate. În acelaşi timp, inflaţia şi creşterea preţurilor alimentelor reduc puterea de cumpărare, iar diminuarea asistenţei umanitare şi lipsa finanţării limitează capacitatea gospodăriilor de a face faţă situaţiei, potrivit aceleiaşi surse.

Sectorul agricol, esenţial pentru alimentaţie şi venituri, este puternic afectat şi nu şi-a revenit după conflictul din 2024, conform raportului. Pagubele ce vizează terenurilor agricole, strămutarea pe scară largă a fermierilor, accesul limitat la terenuri, costurile crescute ale factorilor de producţie şi insecuritatea persistentă afectează producţia, în timp ce disfuncţionalităţile pieţelor locale limitează activitatea fermierilor, potrivit datelor publicate. Riscurile se accentuează pe măsură ce se încheie sezonul de plantare de primăvară, iar lipsa intervenţiilor urgente ar putea duce la pierderi de producţie şi la creşterea nevoilor umanitare, conform aceleiaşi analize. Sistemele zootehnice şi avicole sunt, de asemenea, afectate de accesul limitat şi perturbarea serviciilor, potrivit raportului.

Din punct de vedere geografic, cea mai accentuată deteriorare este înregistrată în zonele afectate de conflict, în special în districtele Bent Jbeil, Marjeyoun, Sour şi Nabatiyeh, urmate de Baalbeck-El Hermel, unde strămutările şi perturbările pieţelor sunt cele mai pronunţate, conform aceleiaşi surse.

În plus, dinamica regională agravează criza, prin perturbarea rutelor comerciale, creşterea costurilor cu combustibilul şi transportul şi majorarea preţurilor alimentelor, factori legaţi de conflictul regional, potrivit raportului publicat de PAM.

Criza afectează toate categoriile de populaţie: aproximativ 725.000 de cetăţeni libanezi (19%) sunt estimaţi să se confrunte cu insecuritate alimentară acută, în timp ce situaţia este şi mai gravă în rândul populaţiilor vulnerabile, respectiv 362.000 de refugiaţi sirieni (36%) şi 104.000 de refugiaţi palestinieni (45%), conform datelor prezentate. De asemenea, aproximativ 50.000 de persoane nou sosite din Siria după 2024 (52%) sunt afectate, potrivit aceleiaşi surse.

La aceste niveluri, gospodăriile nu mai reuşesc să îşi asigure constant necesarul alimentar de bază şi sunt nevoite să reducă cantitatea şi calitatea alimentelor consumate, să sară peste mese sau să recurgă la strategii negative de adaptare, precum îndatorarea sau vânzarea bunurilor esenţiale, conform raportului citat.

Analiza sursă reflectă situaţia imediat după escaladarea conflictului, iar efectele complete ale acesteia şi ale războiului regional nu sunt încă pe deplin vizibile, ceea ce înseamnă că situaţia s-ar putea deteriora şi mai mult dacă presiunile persistă sau se intensifică.

În acest context, asistenţa umanitară susţinută şi intervenţiile rapide pentru susţinerea mijloacelor de trai sunt esenţiale pentru protejarea populaţiilor vulnerabile şi prevenirea unei crize alimentare mai profunde, conform concluziilor raportului publicat pe site-ul Programului Alimentar Mondial.