PATRONATELE ACUZĂDecontările pentru munca flexibilă întârziate trei luni de Guvern

G.M.
Ziarul BURSA #Politică / 14 decembrie 2020

Dragoş Anastasiu, preşedinte AHK: "70.000 de locuri de muncă din industria ospitalităţii, desfiinţate pentru că măsura muncii flexibile nu este operaţională în totalitate"

Munca flexibilă sau kurzarbeit reprezintă o măsură cu care ministrul Muncii, Violeta Alexandru, şi membrii Guvernului s-au lăudat că vor salva multe dintre locurile de muncă din ţara noastră afectate din pandemie. În realitate, sarcina financiară a implementării acestei măsuri a căzut pe umerii antreprenorilor, care au fost nevoiţi să cheltuiască sume importante pentru munca flexibilă în ultimile trei luni, bani care nu au fost decontaţi nici acum de către Guvern, deşi Comisia Europeană a trimis la începutul lunii decembrie 3 miliarde euro care să acopere pierderile suferite de către companii cu implementarea kurzarbeit.

"Din punct de vedere al decontării, eu nu ştiu nicio firmă care să fi primit banii pe kurzarbeit, cel puţin în domeniul HoReCa, deşi avem cereri depuse pentru lunile septembrie şi octombrie, iar banii nu au fost viraţi către companii în cele 10 zile aşa cum prevede OUG 132/2020. Plăţile nu s-au făcut nici după ultima rectificare bugetară, deşi cheltuielile cu munca flexibilă au fost efectuate de către companii", a declarat, la sfârşitul săptămânii, Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK).

El susţine că situaţia este dramatică în domeniul ospitalităţii, care se confruntă de două luni cu o scădere drastică a veniturilor încasate.

"Tot ce înseamnă ospitalitate se află în momentul de faţă într-o situaţie dezastruoasă, pentru că sunt ţinuţi închişi şi pentru că măsurile specifice care să compenseze actuala stare întârzie. Trebuie dat drumul la activitate în condiţii de pandemie şi mesaje de încredere din partea autorităţilor cu privire la industria ospitalităţii. Dacă nu se iau rapid aceste măsuri, cred că vom vedea multe insolvenţe şi falimente în domeniul HoReCa. (...) Sunt sceptic pentru că de două luni în HoReCa comenzile sunt la 10% din ce a fost anul trecut, deci doar 10% din cifra de afaceri este realizată. Ce să faci cu 50% oferit de munca flexibilă, când pierderea e de 90%? Dacă s-ar putea merge cu sprijinirea muncii flexibile până la 80% din personal, ar fi mai bine pentru HoReCa. Cu actualul sprijin, avem deja 70.000 de locuri de muncă din industria ospitalităţii desfiinţate pentru că măsura muncii flexibile nu este operaţională în totalitate", a precizat Dragoş Anastasiu.

Domnia sa a menţionat că în cadrul muncii flexibile, companiile plătesc partea statului, de 75% din salariu, pentru angajaţii care stau acasă şi 100% pentru cei care merg la muncă. Cei 75% ar trebui decontaţi rapid de către stat firmelor, dar în realitate nu s-a întâmplat acest lucru, deşi este prevăzut în OUG 132/2020, ca decontarea să se facă în termen de 10 zile de la depunerea cererii.

Prin acelaşi act normativ, gradul de flexibilitate a muncii a fost stabilit la maximum 50% din timpul de muncă. Guvernul a revenit ulterior cu un alt act normativ, OUG 211/2020, în sprijinul firmelor afectate de pandemie şi a decis ca munca flexibilă să atingă maximum 80% din timpul de muncă, iar măsura ar urma să se aplice nu doar până la 31 decembrie 2020, ci până la 1 iulie 2021.

Hăţişul legislativ şi frecuşul permanent dintre actualul Parlament şi Guvern a făcut ca, la mijlocul săptămânii trecute, legea 282/2020 care aprobă şi modifică OUG 132/2020 să fie promulgată şi să intre în vigoare în urmă cu două zile. Noul act normativ infirmă prevederile din OUG 211/2020. Practic, în acest moment, munca flexibilă nu poate depăşi 50% din timpul efectiv de muncă, a fost introdus acordul sindicatului pentru luarea de către angajator a acestei măsuri şi a dispărut prelungirea măsurii până la 1 iulie 2021.

"Facem un apel către decidenţii politici să pună la punct această chestiune. Este o problemă tehnică legislativă, iar în acest moment, până la învestirea viitorului Guvern, suntem blocaţi în remedierea ei. Sperăm ca a doua zi după învestire, noul Guvern să dea o ordonanţă de urgenţă prin care să modifice legea 282/2020 şi să revenim la prevederile OUG 211/2020", a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele AHK.

Flexibilizarea muncii - kurzarbeit - a fost introdusă în Germania în urmă cu 100 de ani şi este luată în momente speciale, de criză, fiind o măsură temporară şi care ţine de un eveniment impredictibil. Ea este luată pentru a evita concedierile şi se foloseşte în momentul în care scad comenzile într-un anumit sector de activitate.

Din cauza pandemiei, Comisia Europeană a decis anul acesta generalizarea măsurii la nivelul întregii Uniuni pentru a sprijini companiile care sunt afectate de restricţiile impuse de autorităţi, pentru a reduce numărul concedierilor şi pentru păstra legăturile între angajaţi şi angajatori.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. A înțeles și Dragoș Anastasiu că guvernul Orban le-a tras o țeapă tuturor cu kurzarbeit.

    Îmbrățișăril e dintre guvern și "Coaliția pentru hitlerizarea României" s-au cam terminat, sa vedem ce urmează. 

    E clar că guvernul Romaniei vrea dictatura dar nu vrea să scoată banul...asta e cel mai frustrant.

    Pe de altă parte nici kurzarbeit nu poate fi împins pe termen lung, e o soluție de criza. Iar din criză tre sa ieși cumva, altfel amâni concedierile de azi pe mâine. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

02 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9297
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6851
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0142
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7419
Gram de aur (XAU)Gram de aur271.1673

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro