PE cere o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul la reţelele sociale

Parlamentul European cere măsuri ambiţioase la nivelul UE pentru a proteja minorii online, inclusiv o limită de vârstă de 16 ani şi interzicerea celor mai nocive practici care creează dependenţă, conform unui comunicat de presă emis redacţiei, de la care relatăm cele ce urmează.

Deputaţii europeni au adoptat joi un raport non-legislativ cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă şi 86 abţineri, exprimându-şi profunda îngrijorare faţă de riscurile pentru sănătatea fizică şi mintală cu care se confruntă minorii online. Deputaţii cer o protecţie mai bună împotriva strategiilor manipulatoare care pot creşte dependenţa şi care afectează capacitatea minorilor de a se concentra şi de a interacţiona judicios cu conţinutul online.

Pentru a ajuta părinţii să gestioneze prezenţa digitală a copiilor lor şi să asigure o participare online adecvată vârstei, Parlamentul a propus o limită de vârstă armonizată la nivel european de 16 ani pentru a accesa platformele de comunicare socială, serviciile de partajare a materialelor video şi interlocutorii de IA. Minorii între 13 şi 16 ani ar putea avea acces cu consimţământul părinţilor.

Deputaţii europeni au salutat eforturile depuse de Comisie pentru a dezvolta o aplicaţie UE de verificare a vârstei şi portofelul UE pentru identitatea digitală (eID) şi au insistat că mecanismele de verificare a vârstei trebuie să fie exacte şi să protejeze viaţa privată a minorilor. Potrivit deputaţilor, aceste sisteme nu pot elimina responsabilitatea platformelor de a se asigura că produsele lor sunt sigure şi adaptate vârstei din momentul conceperii.

Pentru a încuraja respectarea Regulamentului UE privind serviciile digitale şi a altor acte legislative aplicabile, deputaţii europeni sugerează că personalul de conducere de nivel superior ar putea răspunde personal în cazurile de nerespectare gravă şi persistentă a dispoziţiilor, în special când este vorba de protecţia minorilor şi de verificarea vârstei.

Parlamentul solicită un set amplu de măsuri pentru protejarea minorilor în mediul digital, inclusiv interzicerea celor mai dăunătoare practici care creează dependenţă, precum derularea infinită, redarea automată, recompensele pentru utilizare continuă şi alte elemente de design manipulative.

De asemenea, cere interzicerea site-urilor care nu respectă normele UE şi reglementarea tehnologiilor persuasive, precum publicitatea direcţionată, marketingul prin influenceri, interfeţele înşelătoare şi designul adictiv - în viitorul Act privind echitatea digitală.

Printre alte măsuri propuse se numără interzicerea sistemelor de recomandare pentru minori bazate pe modul de interacţiune, aplicarea normelor privind serviciile digitale şi platformelor video, eliminarea „cutiilor de pradă” şi altor mecanisme de joc de tip „plăteşti pentru a avansa”, precum şi prevenirea exploatării comerciale a copiilor, inclusiv prin interzicerea stimulentelor financiare pentru influencerii minori.

În plus, Parlamentul cere intervenţii urgente pentru reglementarea riscurilor etice şi juridice generate de instrumentele de inteligenţă artificială generativă, precum deepfake-urile, chatbot-urile de companie, agenţii IA şi aplicaţiile care produc imagini manipulate fără consimţământ.

Raportoarea Christel Schaldemose (S&D, Danemarca) a declarat în timpul dezbaterii în plen: „Sunt mândră de acest Parlament, că putem fi uniţi pentru protejarea minorilor online. Alături de o aplicare fermă şi consecventă a Legii privind serviciile digitale, aceste măsuri vor creşte dramatic nivelul de protecţie a copiilor. În sfârşit, decidem nişte limite. Le spunem clar platformelor: serviciile voastre nu sunt concepute pentru copii. Şi experimentul se termină aici”.

Pentru context, raportul Parlamentului face referire la cercetări care arată că 97% dintre tineri utilizează zilnic internetul, iar 78% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani îşi verifică dispozitivele cel puţin o dată pe oră. În paralel, unu din patru minori se încadrează la o utilizare „problematică” sau „disfuncţională” a telefoanelor inteligente, adoptând modele comportamentale care seamănă cu dependenţa.

Potrivit sondajului Eurobarometru din 2025, peste 90% dintre europeni consideră că este necesar să se ia măsuri de urgenţă pentru a proteja minorii online, având în vedere îndeosebi impactul negativ al platformelor de comunicare socială asupra sănătăţii mintale (93 %), violenţa psihologică cibernetică (92%) şi necesitatea de a găsi metode eficiente pentru a restrânge accesul la conţinuturi inadecvate vârstei (92%).

Statele membre încep să acţioneze şi iau măsuri precum introducerea unor limite de vârstă şi a unor sisteme de verificare.