Peter Latos, EY România: Impactul agendei Made in China 2025 asupra industriilor germane şi implicaţiile pentru investiţiile în sectorul de producţie din România

Competiţia industrială generată de China redistribuie structural cotele de piaţă şi transformă modelul investiţiilor străine directe din România, potrivit unui punct de vedere realizat de Peter Latos Partener, Liderul departamentului EY Parthenon remis redacţiei.

Presiunea actuală exercitată de statul asiatic diferă de şocul din anii 2000, deoarece vizează direct industriile europene cu valoare adăugată ridicată, precum utilajele avansate, vehiculele electrice şi echipamentele aerospaţiale, informează compania. Companiile europene recurg la modernizarea fabricilor existente, în timp ce China dezvoltă capacităţi noi puternic digitalizate, acţiune demonstrată de instalarea a 295.000 de roboţi industriali în anul 2024, echivalentul a 54% din totalul global, comparativ cu doar 67.800 de unităţi în Uniunea Europeană, conform datelor menţionate.

Proiectele noi de producţie din Europa au scăzut de la 648 la 392 în perioada 2022-2025, iar Germania a marcat un declin de peste 70% pe acest segment, pe fondul unor costuri cu forţa de muncă de 43,5 euro pe oră în anul 2024, mult peste media europeană de 33,5 euro, transmite sursa citată. Excedentul comercial german la autoturisme în relaţia cu China s-a redus de la 18,8 miliarde de euro în anul 2022 la aproximativ 5,1 miliarde de euro în 2025, iar producătorii asiatici au preluat rapid cote de piaţă la exportul de utilaje şi echipamente de generare a energiei, precizează analiza.

Costurile de producţie pentru vehiculele electrice fabricate în China se situează cu 30% sub nivelul din ţările avansate, iar vânzările acestora în Europa au urcat cu aproape 50%, până la 940.000 de unităţi în anul 2025, în pofida tarifelor comunitare de până la 35%, raportează organizaţia.

Această dinamică afectează ţările din Europa Centrală şi de Est, furnizoare de componente pentru industria germană, unde restructurarea se loveşte de normele comunitare referitoare la concedierile colective şi la ajutoarele regionale, notează autorul analizei.

România prezintă o expunere majoră în faţa acestui fenomen, Germania fiind principalul partener de export cu livrări de 19 miliarde de dolari în anul 2024, sumă care include piese auto de 3,54 miliarde de dolari, plăci electrice de 1,63 miliarde de dolari, cablaje izolate de 1,17 miliarde de dolari şi automobile finite de un miliard de dolari, conform studiului de caz prezentat. Sectorul de producţie a atras 47% din totalul investiţiilor străine directe din România în 2025, nivel superior celor din Ungaria cu 45% şi Polonia cu 43%, principalul avantaj raportat de 36% dintre respondenţi fiind disponibilitatea forţei de muncă, potrivit datelor analizate.

Industria de utilaje şi echipamente a generat 17 proiecte, cu o cotă de 16% din totalul investiţiilor din anul 2025, în timp ce domeniul transporturilor a adus 12 proiecte şi o cotă de 11%, informează reprezentanţii companiei. Sondajul din 2026 relevă o reconfigurare a percepţiei investitorilor, care plasează sectorul de utilaje la o pondere de doar 8% în opţiunile pentru factorii de creştere, iar industria transporturilor la 19%, mult sub industriile non-productive, transmite sursa menţionată. Produsele chimice atrag un interes redus, cu doar patru proiecte şi o pondere de 4% în 2025, iar 7% dintre antreprenori percep acest segment drept un viitor motor de creştere, relatează sursa citată.

La nivel teritorial, zonele Nord-Vest, Centru şi Vest din România au cea mai mare expunere prin prisma ecosistemelor dense de furnizori auto şi electrici, în timp ce regiunea Sud-Vest Oltenia prezintă mai puţine proiecte, dar cu o intensitate ridicată a ocupării forţei de muncă, potrivit analizei. Coridorul Argeş-Prahova din regiunea Sud-Muntenia are o densitate mai scăzută a companiilor, zonele Nord-Est şi Sud-Est beneficiază de un profil mixt cu logistică şi porturi, iar Bucureşti-Ilfov este regiunea cea mai protejată datorită diversificării şi orientării spre servicii şi cercetare-dezvoltare, comunică specialiştii EY.

Comisia Europeană a impus restricţii directe, prin excluderea firmelor chineze de la achiziţiile publice de dispozitive medicale de peste cinci milioane de euro în anul 2025, iar producătorii asiatici răspund prin strategia de localizare a operaţiunilor pe continent, indică datele transmise. Ungaria a atras investiţii chineze de 3,9 miliarde de euro în 2025, care includ fabricile auto BYD din Szeged şi uzinele CATL, la care se adaugă parteneriatul Chery cu EBRO din Barcelona, bazat pe crearea a peste 1.000 de locuri de muncă locale, în timp ce România nu figurează printre destinaţiile principale pentru capitalul asiatic, conform sursei citate.

Autorităţile române au obligaţia să susţină retehnologizarea furnizorilor prin schema de ajutor de stat prevăzută în Hotărârea de Guvern 300/2024 pentru proiectele iniţiale de minimum 50 de milioane de lei, fondurile fiind condiţionate de transferul tehnologic şi de eficienţa energetică, transmite compania. Noua direcţie economică impune orientarea către industriile superioare, percepute pozitiv în sondajul din 2026, unde sectorul de software şi IT domină cu 24% din opţiuni, urmat îndeaproape de tehnologiile curate şi de energiile regenerabile cu 18%, notează experţii.

Peste jumătate dintre investitori, respectiv 53%, consideră atractivă noua politică guvernamentală privind inteligenţa artificială, susţinută de iniţiativa RO AI Factory, parte a programului EuroHPC cu 19 facilităţi similare în Europa, şi de planul Black Sea Gigafactory pentru instalarea a 100.000 de procesoare GPU dedicate calculelor avansate, informează EY România. Pentru atragerea noilor proiecte, decidenţii guvernamentali trebuie să reducă birocraţia administrativă, care costă companiile europene 1,1% din cifra de afaceri, în condiţiile în care 30% dintre firmele româneşti alocă peste 10% din personal exclusiv pentru conformarea la cerinţele de reglementare, conchide sursa menţionată.