Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, afirmă că primele consultări privind noua lege a salarizării unitare au scos la iveală probleme reale în proiectul aflat în dezbatere, inclusiv grile care "nu sunt încă aşezate corect", subliniind că toate observaţiile primite vor fi analizate şi, acolo unde este cazul, vor fi corectate, potrivit AGERPRES.
"În această săptămână am organizat două sesiuni generale de informare: una cu instituţiile publice şi una cu partenerii sociali. Au urmat consultările cu familiile ocupaţionale din Sănătate şi Cultură, Educaţie, instituţii autofinanţate şi familia Apărare şi Ordine Publică. Aproape 100 de persoane au participat deja la discuţii. Calendarul consultărilor este public şi continuăm întâlnirile în săptămânile următoare. În paralel, am publicat proiectul de lege elaborat de Ministerul Muncii în perioada mai 2022 - mai 2026, rapoartele Băncii Mondiale care au stat la baza acestuia, metodologia utilizată la nivel internaţional şi documentele care au fundamentat procesul de ierarhizare a funcţiilor. Am considerat că este corect ca toate aceste informaţii să fie accesibile public şi supuse dezbaterii. În doar câteva zile am primit deja sute de observaţii, atât în cadrul întâlnirilor, cât şi în scris. Multe sunt punctuale. Altele ridică probleme de fond care trebuie analizate şi, acolo unde este cazul, corectate", a scris duminică seara, pe Facebook, Dragoş Pîslaru, potrivit AGERPRES.
Acesta a precizat că există situaţii care trebuie reanalizate şi întrebări legitime la care oamenii aşteaptă răspunsuri, potrivit AGERPRES.
"Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă aşezate corect. Există situaţii care trebuie reanalizate. Există soluţii care trebuie ajustate. Şi există întrebări legitime la care oamenii aşteaptă răspunsuri. Realitatea este că aceste discuţii ar fi trebuit purtate cu mult timp în urmă. Dacă legea ar fi intrat în vigoare în 2023, aşa cum fusese prevăzut iniţial, România ar fi avut la dispoziţie resurse bugetare semnificativ mai mari pentru a absorbi dezechilibrele şi pentru a gestiona tranziţia către noul sistem", a precizat Pîslaru, potrivit AGERPRES.
Potrivit acestuia, legea salarizării trebuie adoptată şi pusă în aplicare până la 31 august, în contextul obligaţiilor asumate prin PNRR şi al necesităţii reducerii deficitului bugetar, potrivit AGERPRES.
"Astăzi lucrăm într-un context complet diferit. România trebuie să reducă deficitul bugetar, să gestioneze constrângeri fiscale semnificative şi să recupereze întârzieri majore în implementarea PNRR. În acelaşi timp, ne confruntăm cu riscul pierderii unor fonduri europene importante dacă reformele asumate nu sunt finalizate la timp. Legea salarizării este una dintre aceste reforme şi trebuie adoptată şi pusă în aplicare până la 31 august. Din acest motiv, este important să spun foarte clar ce facem şi ce nu facem. Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Ascultăm toate observaţiile. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil", a afirmat oficialul de la Muncă, potrivit AGERPRES.
În acelaşi timp, ministrul a precizat că actualele consultări nu reprezintă negocieri salariale şi că rolul legii este de a stabili reguli echitabile şi predictibile pentru întregul sistem public, potrivit AGERPRES.
"Dar nu desfăşurăm negocieri salariale. Nu acesta este rolul acestei legi şi nu acesta este momentul. Legea salarizării trebuie să stabilească reguli echitabile, coerente şi predictibile pentru întregul sistem public. Ea nu poate rezolva, într-un singur act normativ, toate nemulţumirile acumulate în ultimii ani", a transmis el, potrivit AGERPRES.
Referitor la sporuri, Pîslaru a arătat că proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, potrivit AGERPRES.
"O altă temă importantă este cea a sporurilor. Sistemul actual a acumulat, de-a lungul timpului, un număr foarte mare de sporuri şi excepţii. Proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce reprezintă un pas important către un sistem mai simplu, mai transparent şi mai uşor de înţeles pentru cetăţeni", a subliniat Pîslaru, potrivit AGERPRES.
El a dat ca exemplu indemnizaţia de dirigenţie, apreciind că eventualele modificări trebuie analizate cu atenţie, potrivit AGERPRES.
Consultările au adus în discuţie şi alte aspecte care depăşesc o analiză strict tehnică, potrivit AGERPRES.
"De la raporturile dintre diferite categorii profesionale până la salarizarea funcţiilor de demnitate publică, există subiecte care nu pot fi rezolvate exclusiv prin formule şi coeficienţi", a mai transmis acesta, potrivit AGERPRES.
Pîslaru a adăugat că noua lege a salarizării trebuie să ţină cont de oamenii din spatele funcţiilor şi să asigure un tratament echitabil pentru angajaţii statului, potrivit AGERPRES.
În opinia sa, autorităţile au la dispoziţie aproximativ trei săptămâni pentru finalizarea proiectului într-o formă care să poată fi asumată politic şi să intre în vigoare până la 31 august, potrivit AGERPRES.
El a concluzionat că este "timp pentru muncă serioasă, dialog şi decizii responsabile", potrivit AGERPRES.

















































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.05.2026, 21:56)
Unde a primit în scris? Nu e pus în dezbatere publică vreun proiect [cu adresă de poștă electronică de contact] ci doar anunțat. Bineînțeles că se pot trimite direct la adresa de poștă electronică generală, sau în scris la registratura generală dar nu e nicio garanție că măcar se va deschide e-mail|plic trimis.
Nu mai insist cu registrul de propuneri care să fie public