Specialiştii susţin că neurochirurgia românească este la nivel occidental

Neurochirurgia românească se află la un nivel comparabil cu cel din ţările occidentale, iar mai multe clinici din România dispun de tehnologii medicale avansate, susţine prof. dr. Adrian Bălaşa, şeful Clinicii de Neurochirurgie din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş şi preşedintele Societăţii Române de Neurochirurgie (SRN). Declaraţia a fost făcută la Braşov, cu prilejul deschiderii celui de-al 51-lea Congres al Societăţii Române de Neurochirurgie, eveniment la care au participat peste 230 de specialişti de pe patru continente.

• Clinici din România, dotate cu tehnologie de ultimă generaţie

„Nu există nimic suplimentar în ţările vestice faţă de ce avem noi”, a declarat prof. dr. Adrian Bălaşa, referindu-se la nivelul actual al neurochirurgiei din România. Potrivit acestuia, domeniul se modernizează permanent prin dezvoltarea unor noi facilităţi medicale. Printre exemple se numără centrul inaugurat recent la Cluj şi Centrul de Arşi din Târgu-Mureş, unde, din cele 25 de săli de operaţii, patru sunt dedicate exclusiv neurochirurgiei. Ambele centre beneficiază, conform declaraţiilor sale, de tehnologie de ultimă oră. „Societatea Română de Neurochirurgie este implicată în educaţie, în special pentru tineri, dar şi pentru a aduce în România ultimele tendinţe şi tot ce înseamnă ştiinţă la nivel mondial, astfel ca pacienţii din România să beneficieze de tot ce se cunoaşte şi se inovează în lume”, a precizat preşedintele SRN. Acesta a subliniat că neurochirurgia este „cea mai tehnologizată ramură a chirurgiei”, iar utilizarea noilor tehnologii poate contribui la îmbunătăţirea serviciilor medicale oferite pacienţilor.

• Investiţiile nu acoperă încă întreaga ţară

Prof. dr. Adrian Bălaşa a admis însă că investiţiile în tehnologia de ultimă generaţie nu sunt distribuite în prezent în toate regiunile ţării. El consideră că dotările trebuie direcţionate cu prioritate către clinicile care tratează pacienţi din întreaga ţară, abordează o gamă complexă de patologii şi dispun de resursa umană necesară. „Nu poţi să investeşti în clinici unde nu există resursa umană necesară”, a afirmat acesta. Preşedintele Societăţii Române de Neurochirurgie a menţionat că organizaţia a pus la dispoziţia Ministerului Sănătăţii o strategie pentru dezvoltarea domeniului. Totodată, anul trecut a fost elaborat primul ghid de tratament în cazul accidentului vascular cerebral (AVC), prin protocoale stabilite de Asociaţia Naţională Română de Stroke şi Societatea de Neurologie din România. Ghidul include tromboliza intravenoasă şi trombectomia mecanică în tratamentul AVC ischemic acut.

• Ghid pentru uniformizarea tratamentului în cazul AVC

Potrivit prof. dr. Bălaşa, ghidul are rolul de a uniformiza modul în care sunt trataţi pacienţii cu accidente vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice, astfel încât aceştia să beneficieze de şanse cât mai apropiate la supravieţuire şi recuperare, indiferent de regiunea ţării în care se află. „Oriunde în ţară ai păţi o nenorocire, să fii tratat la fel şi să ai şanse egale la supravieţuire şi la o viaţă după acest eveniment”, a explicat acesta.

El a precizat că implementarea strategiei depinde şi de deciziile autorităţilor, în timp ce specialiştii încearcă să susţină aceste măsuri prin expertiză şi demersuri instituţionale.

„Se vede că există o tendinţă de modernizare în România în general şi în neurochirurgie în particular. Sigur, însă, că aceste investiţii nu acoperă toată România, dar ele trebuie dirijate în primul rând în locurile în care se operează pacienţi din întreaga ţară, iar patologia abordată este complexă”, a afirmat preşedintele SRN.

Şeful Secţiei de Neurochirurgie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, dr. Cristian Kakucs, a declarat că unitatea medicală abordează în prezent mai multe patologii, în condiţiile în care secţia dispune de şase medici. Acesta a precizat că dezvoltarea secţiei a fost susţinută de investiţii în aparatură şi de înfiinţarea unei linii de gardă permanente. „Suntem într-o continuă dezvoltare, şi datorită faptului că autorităţile au înţeles importanţa dezvoltării acestui domeniu şi mai ales că Braşovul este oraş turistic, vin şi foarte mulţi cetăţeni străini şi avem multe urgenţe”, a afirmat dr. Cristian Kakucs. Potrivit acestuia, secţia încearcă să se menţină la standarde internaţionale şi să abordeze o gamă cât mai largă de patologii. În prezent, la Braşov sunt tratate traumatismele cranio-cerebrale şi vertebro-medulare, patologia tumorală cerebrală şi hidrocefaliile. Dr. Kakucs a adăugat că unii pacienţi aleg alte centre medicale din cauza lipsei de informaţii actualizate privind nivelul de dezvoltare al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov.

• Clujul, centru de formare pentru supraspecializări

Fostul preşedinte al Societăţii Române de Neurochirurgie, prof. dr. Ioan Ştefan Florian, şeful Clinicii de Neurochirurgie din Cluj, a subliniat importanţa dezvoltării unor centre performante şi pentru formarea medicilor. Acesta a anunţat că noul centru de la Cluj, inaugurat recent, va permite pregătirea neurochirurgilor în toate supraspecializările, inclusiv a medicilor deja formaţi care doresc să se specializeze suplimentar. „Aşteptăm cât mai mulţi rezidenţi. De curând am deschis la Cluj noul centru, care este un concept unic pe plan european, aş putea spune, şi unde vom putea forma neurochirurgi în toate supraspecializările, chiar şi medici gata formaţi, care doresc să se supraspecializeze”, a declarat prof. dr. Ioan Ştefan Florian. El şi-a exprimat speranţa ca şi Braşovul să dezvolte un centru de formare a neurochirurgilor, cu sprijinul Universităţii Transilvania.