PNRR: Proiectele mature ar putea fi salvate prin prelungirea termenului de implementare cu 18 luni

Implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar putea beneficia de o prelungire semnificativă, de până la 18 luni, dacă propunerea inclusă în raportul privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR), coordonat de vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu, va fi adoptată. Această propunere vine într-un moment critic pentru România şi alte state membre ale Uniunii Europene, care se confruntă cu dificultăţi majore în respectarea termenelor şi atingerea obiectivelor stabilite prin acest mecanism esenţial pentru redresarea post-pandemie. Menţionăm că proiectele finanţate prin PNRR trebuie implementate până la finalul anului 2026, potrivit legislaţiei europene actuale.

Eurodeputatul român a anunţat, într-un mesaj publicat ieri, pe pagina oficială de Facebook, că în urma unor "intense negocieri" s-a ajuns la un compromis care prevede extinderea perioadei de implementare pentru proiectele mature (cele cu şanse reale de finalizare, potrivit evaluărilor Comisiei Europene), precum şi posibilitatea transferului acestora către alte surse de finanţare europeană. Miliarde de euro şi investiţii importante din PNRR ar putea astfel fi salvate, în condiţiile în care, fără această extindere, România riscă pierderea unor fonduri cruciale.

Iniţial, Victor Negrescu propusese o prelungire de 12 luni pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat de dezvoltare sau, alternativ, fazarea lor către alte instrumente financiare europene. În acelaşi timp, raportorul a pledat pentru o mai mare flexibilitate în revizuirea planurilor naţionale şi reducerea birocraţiei care afectează implementarea MRR.

Dom datele prezentate de Victor Negrescu pentru luna februarie 2025 reţinem că numai 55% din subvenţiile disponibile au fost încasate de statele membre, adică 197,5 miliarde euro, iar în ceea ce priveşte împrumuturile, doar 37% au fost utilizate, adică 108,7 miliarde euro. Cu o rată medie de realizare a reformelor şi ţintelor de numai 28%, disparităţile între statele membre sunt evidente: Franţa atinge un nivel de 76,6%, Germania 65,2%, în timp ce alte ţări, precum Luxemburg (13,4%), Ungaria (8,8%) sau Suedia (0%), sunt mult în urmă.

Problemele birocratice, obiectivele nerealiste sau necorelate cu nevoile actuale şi întârzierile în depunerea cererilor de plată au dus la zeci de modificări ale planurilor naţionale doar în ultimele luni. În unele cazuri, chiar Comisia Europeană a depăşit termenele legale de evaluare a cererilor, accentuând dificultăţile de implementare.

În acest context, Parlamentul European urmează să solicite Comisiei şi Consiliului UE revizuirea regulamentului MRR, ceea ce ar permite declanşarea unor negocieri decisive pentru viitorul fondurilor europene. Propunerea va fi votată în curând în Comisia pentru Bugete şi în Comisia pentru Afaceri Economice şi Monetare, urmând ca votul final în plenul Parlamentului European să aibă loc în luna iunie.

Pentru România, una dintre cele mai mari beneficiare ale MRR, cu o alocare de 28,5 miliarde euro, o eventuală prelungire a termenului de execuţie este vitală. Întârzierile în implementarea componentelor legate de infrastructură, educaţie, sănătate sau tranziţia verde şi digitală pot conduce la pierderi semnificative şi compromiterea obiectivelor naţionale de dezvoltare.

"Sper ca toate grupurile politice să susţină acest pas esenţial, care salvează nu doar fondurile europene, ci şi rezultatele unui mecanism vital pentru Europa", a declarat Victor Negrescu, subliniind importanţa consensului politic în sprijinul acestei iniţiative. Prelungirea propusă ar putea oferi un răgaz necesar pentru redresarea implementării şi ar asigura că reformele şi investiţiile planificate pot fi duse la bun sfârşit fără sacrificii sau pierderi de fonduri.

Menţionăm că zilele următoare Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene se va afla la Bruxelles, pentru a renegocia PNRR cu reprezentanţii Comisiei Europene, cu scopul ca ţara noastră să nu piardă niciun ban din grantul de 13,1 miliarde euro. În urma discuţiilor, autorităţile de la Bucureşti intenţionează să devanseze aprobarea a 55 de ţinte şi jaloane pentru a creşte la 5,7 miliarde euro valoarea cererii de plată cu numărul 4.