English
Apărarea naţională a constituit unul dintre subiectele principale în cursul lunii aprilie, mai ales că în ultima zi a lunii a avut loc o nouă şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării convocată de preşedintele interimar Ilie Bolojan.
Înaintea convocării CSAT, la începutul lunii aprilie, preşedintele interimar Ilie Bolojan a organizat o reuniune la Palatul Cotroceni cu reprezentanţi ai industriei naţionale de apărare, ai Guvernului şi ai sindicatelor, în cadrul căreia a fost analizat Planul european ReArm/Readiness 2030. Acest plan, lansat de Comisia Europeană, vizează consolidarea capacităţilor de apărare ale statelor membre, reducerea dependenţei de importuri strategice şi stimularea producţiei interne prin investiţii masive şi instrumente financiare inovatoare. România, beneficiind de o industrie de apărare cu tradiţie şi potenţial, urmăreşte să valorifice aceste oportunităţi prin accesarea fondurilor europene, în special a noului mecanism SAFE, care oferă împrumuturi avantajoase cu perioade de graţie extinse. Ilie Bolojan a subliniat că aceste fonduri nu doar că vor spori capacitatea militară a ţării, ci vor contribui şi la dezvoltarea economică prin transfer tehnologic, atragerea de investiţii şi crearea de locuri de muncă. Strategia adoptată urmăreşte atât consolidarea capabilităţilor militare, cât şi modernizarea infrastructurii de mobilitate militară, cu impact direct asupra mobilităţii civile. Proiecte precum Via Carpathia, Rail-2-Sea şi conectarea Portului Constanţa la reţelele europene sunt componente cheie ale acestui efort.
Această abordare integrată a fost reiterată şi în cadrul Summitului Iniţiativei celor Trei Mări de la Varşovia, care a avut loc în ultima parte a lunii aprilie şi unde preşedintele interimar al României a pledat pentru consolidarea conectivităţii Nord-Sud, esenţială pentru securitatea regională. În paralel, dezvoltarea energetică - prin proiecte nucleare şi gazifere - completează tabloul unei Românii care aspiră la autonomie strategică şi contribuie activ la securitatea europeană.
La şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 30 aprilie au fost adoptate măsuri privind creşterea bugetului apărării la 3,5% în următorii ani, modernizarea cadrului legal şi actualizarea planului naţional de mobilitate militară. România s-a angajat să crească bugetul alocat apărării într-un ritm susţinut, până în 2030, asumându-şi un rol de contributor stabil la securitatea Flancului Estic al NATO.
Importanţa componentei financiare este evidentă: Ilie Bolojan a susţinut cu fermitate necesitatea accesării creditului european - SAFE, cu dobânzi preferenţiale şi rambursare pe termen lung, subliniind că aceasta este singura variantă sustenabilă care nu compromite alte priorităţi bugetare, precum sănătatea, educaţia sau infrastructura. Complementar, România urmăreşte ca o parte importantă a acestor fonduri să fie direcţionată către industria naţională, stimulând cooperarea public-privat şi integrarea în lanţurile de producţie europene.
În acelaşi timp, actualizarea legislaţiei de apărare şi includerea hidrocentralelor nefinalizate în categoria proiectelor de siguranţă naţională subliniază abordarea pragmatică şi intersectorială a noii strategii de apărare. Securitatea energetică, mobilitatea militară, infrastructura critică şi inovarea tehnologică nu mai sunt tratate separat, ci integrate într-o viziune coerentă de dezvoltare şi protecţie naţională.
Toate aceste măsuri adoptate în CSAT au ca scop o transformare profundă în domeniul apărării, în care viziunea strategică, responsabilitatea bugetară şi oportunităţile europene converg către un obiectiv comun: o ţară mai sigură, mai pregătită şi mai bine integrată într-o Europă a apărării.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 06:47)
INVESTIGAȚIE. Escrocherie imobiliară în singura pădure de pe litoralul Mării Negre, cu politicieni și o cunoscută actriță
Pădurea Comorova, singura pădure de pe litoralul românesc, e scoasă la vânzare pentru dezvoltatori imobiliari. Unul dintre aceștia, compania Certion – conectată la instituții publice din Constanța –, a anunțat proiecte ambițioase: blocuri de 17 și 21 de etaje. Nu le-a mai construit. Acum, zeci de oameni din toată țara încearcă să-și recupereze banii, dezvăluie site-ul de investigații Snoop.
În 2021, primarul PNL al Mangaliei, Cristian Radu, a inițiat o hotărâre care permite construirea de clădiri de 9 etaje „și peste”, chiar și în Pădurea Comorova de la malul Mării Negre. Dezvoltarea imobiliară a fost lăsată fără limite de înălțime și s-a deschis astfel calea pentru proiecte masive într-una dintre puținele zone verzi ale litoralului.
Unul dintre terenurile din pădure pe care Certion voia să construiască a fost obținut de la firma soției primarului Mangaliei. Alt teren, aproape de plajă, provine de la firma soției unui fost primar al orașului, Zanfir Iorguș, actual consilier local PSD.
Snoop a discutat cu 19 persoane păgubite, din diverse județe, care au plătit avansuri – unele chiar integral – pentru apartamente. Erau banii strânși „cu sacrificii” până la 35–40 de ani, alții și-au dat economiile pentru pensie.
Cătălin Scripcaru, fondatorul și CEO Certion, pentru Snoop: „Poate nu am luat întotdeauna cele mai bune decizii. Cu toate acestea, am făcut tot ce am știut mai bine ca să protejăm investiția făcută împreună cu investitorii noștri. Suntem în căutare activă de parteneri financiari externi și chiar am reușit recent semnarea unui astfel de parteneriat.”
„Sunt bani munciți, nu avem salarii foarte mari, nu trăim în lux. Este dureros că toți anii ăștia de sacrificii au rezultat în nimic”, spune Diana, 35 de ani, una dintre zecile de persoane păgubite de Certion.
A dat avans aproape 40.000 de euro – arată documentele ajunse la Snoop – pentru un loc de parcare și o garsonieră într-un bloc ridicat de Solantis Neptun, firmă din grupul Certion. „Toți banii pe care i-am plătit unde s-au dus?”, se întreabă ea.
Dezvoltatorul a promis că va construi șapte blocuri de apartamente care opțional pot fi închiriate în regim hotelier, toate cu peste 150 de apartamente. A început să le promoveze din 2021.
Șase clădiri la mare, aproape de Mangalia, județul Constanța:
cinci în stațiunile Neptun și Olimp, în Comorova, singura pădure de pe litoralul românesc;
una în stațiunea Saturn.
Și una la munte, în Poiana Brașov.
Blocul cu acoperișul inundat, care „mai are cam 30%” până e gata
Dintre cele șapte clădiri, una a fost terminată, alta începută, iar pentru restul nu s-au pornit niciodată lucrările. Unele trebuiau finalizate în 2023 și 2024.
Așa arată clădirea Galileo – „aproape finalizată” – din Olimp, unde s-a deplasat reporterul Snoop în luna aprilie. Drona a surprins imagini cu acoperișul inundat. Pe șantier nu era nimeni.
Scaunele folosite de Certion vara, la petreceri pe plajă, într-o altă locație, erau depozitate aici.
Reporterul Snoop a sunat la departamentul de vânzări al companiei și s-a prezentat drept o persoană interesată de o garsonieră în blocul Galileo.
Agentul a răspuns: „Este aproape de finalizare (Galileo, n.r.). Mai are cam 30% la finisajele interioare. Sunt compartimentările făcute. Trebuiesc finisate: gresie, faianță, parchet”. Prețurile pornesc de la 110.000 euro plus TVA, a precizat consultantul.
Agentul Certion susține că a vândut deja 40% dintre apartamente, adică câteva sute, deși clădirile se află în stadiul de proiect. Tranzacțiile s-au făcut în baza promisiunii unor viitoare dezvoltări imobiliare.
Blocul Galileo se află în Olimp, în Pădurea Comorova, într-o zonă cu puține clădiri. Copacii de pe unele terenuri au fost tăiați, dar nu s-a construit nimic.
Oficial, Certion nu a răspuns la întrebarea privind numărul total de apartamente vândute în cele șapte proiecte.
„Totul s-a transformat într-o țeapă imobiliară”
Snoop a identificat 80 de oameni afectați de grupul Certion și a vorbit cu 19 din țară. Mulți nu și-au propus să facă afaceri și să închirieze garsonierele și apartamentele. Au vrut să le lase moștenire copiilor sau să aibă un spațiu la mare pentru familia lor.
Avansurile date sunt cuprinse între 30% și 100%. Pentru unii erau banii strânși până la 35-40 de ani „cu sacrificii”, pentru alții economiile până la 60-70 de ani.
Cel puțin un milion de euro au de recuperat păgubiții, în total, conform informațiilor și documentelor la care a avut acces Snoop. Când au văzut că nu se ridică blocurile, și-au cerut avansul înapoi, dar, spun ei, reprezentanții Certion nu le-au mai răspuns la telefon și la e-mailuri.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 12:31)
Astfel de povesti au efect nefast asupra pietei de fixed income si mai ales celei pe equity din Romania. Vorba aia, dupa ce te-ai fript, sufli si'n iaurt.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 15:43)
de ce oare "povesti", cand se prezinta fapte clare
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 22:46)
gargara strategica, in timp ce suntem intr-o fundatura la dispozitia unor ideologii bolnave