Preţurile carburanţilor, monitorizate de Guvern

Guvenul monitorizează permanent evoluţia pieţei carburanţilor, riscurile de aprovizionare şi comportamentul comercial al marilor companii petroliere şi va continua consultările în perioada următoare pentru ca eventualele decizii să fie adaptate situaţiei din teren, se arată într-un comunicat de presă emis ieri de Palatul Victoria, după întâlnirea pe care au avut-o premierul Ilie Bolojan şi ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, cu principalii operatori de pe piaţa carburanţilor.

Discuţiile dintre Guvern şi companiile petroliere coincid cu expirarea, la 1 iulie, a facilităţilor introduse în urma situaţiei apărută în piaţa carburanţilor după declanşarea războiului din Orientul Mijlociu şi blocarea strâmtorii Ormuz, respectiv reducerea accizei la motorină şi plafonarea adaosului comercial. Imediat după încetarea acestor măsuri, efectele au început să fie vizibile în staţiile de alimentare, însă nu într-o manieră uniformă, ceea ce ridică întrebări privind modul în care fiecare operator îşi stabileşte politica de preţuri. În timp ce unele companii au transferat aproape integral impactul fiscal către consumatori, altele au preferat să absoarbă o parte din costuri sau chiar să menţină neschimbate preţurile, demonstrând că există o marjă comercială care permite strategii diferite.

În paralel, mediul de afaceri solicită menţinerea unor măsuri de protecţie. IMM România, la solicitarea FORT, propune prelungirea cu încă trei luni a reducerii de 36 de bani a accizei la combustibil, argumentând că o nouă creştere a costurilor de transport va pune presiune asupra companiilor mici şi mijlocii, deja afectate de inflaţie, de costurile ridicate ale finanţării şi de încetinirea economiei. Solicitarea vine într-un moment în care numeroşi transportatori avertizează că eliminarea facilităţilor fiscale riscă să genereze scumpiri în lanţ pentru aproape toate bunurile şi serviciile.

O analiză amplă realizată ieri de Asociaţia Energia Inteligentă aduce însă în dezbatere o perspectivă diferită asupra mecanismelor care stau la baza preţurilor de la pompă. Potrivit preşedintelui asociaţiei, Dumitru Chisăliţă, expirarea măsurilor de criză reprezintă doar una dintre explicaţiile scumpirilor recente, adevărata problemă fiind modul în care companiile aleg să îşi construiască preţurile. Datele prezentate arată că aproximativ 16% din motorina comercializată în România este produsă din ţiţei extras pe plan intern, iar restul provine din ţiţei importat şi rafinat în ţară. În cazul benzinei, ponderea producţiei interne este mult mai mare, aproximativ 35%, diferenţă care ar trebui, teoretic, să reducă impactul fluctuaţiilor internaţionale asupra preţului final. Cu alte cuvinte, existenţa unei producţii interne importante ar trebui să funcţioneze ca un amortizor natural împotriva unor scumpiri bruşte, limitând dependenţa exclusivă de evoluţiile de pe pieţele externe.

Pornind de la costurile de extracţie, rafinare, transport, distribuţie şi comercializare, specialiştii AEI au construit trei scenarii privind nivelul teoretic al preţurilor. Primul, bazat exclusiv pe costurile efective şi pe o marjă comercială de 10%, indică un preţ de aproximativ 8,58 lei pe litru pentru motorină şi 8,31 lei pentru benzină. Al doilea scenariu introduce decalajul normal dintre achiziţia materiei prime şi vânzarea produsului finit, utilizând cotaţiile petroliere de acum aproximativ o lună, ceea ce conduce la un preţ estimat de 9,01 lei pentru motorină şi 8,69 lei pentru benzină. Cel de-al treilea scenariu utilizează cotaţiile internaţionale actuale şi indică un nivel teoretic de aproximativ 9,99 lei pe litru pentru motorină şi 8,88 lei pentru benzină.

Compararea acestor valori cu preţurile practicate efectiv în benzinării oferă concluzii relevante. OMV şi MOL au majorat ieri preţul motorinei la 9,60 lei pe litru, exact cu 38 de bani, creştere explicată aproape integral prin revenirea accizei şi prin eliminarea plafonării adaosului comercial. Benzina a fost scumpită cu doar doi bani, până la 8,68 lei pe litru. Petrom a adoptat însă o strategie diferită, crescând preţul motorinei cu numai 32 de bani, până la 9,54 lei pe litru, ceea ce înseamnă că societatea a absorbit aproximativ patru bani din impactul fiscal. În cazul benzinei, Petrom a păstrat neschimbat preţul de 8,62 lei pe litru. În acelaşi timp, Rompetrol şi Lukoil nu operaseră, la momentul realizării analizei, modificări de preţ.

Aceste diferenţe demonstrează că piaţa nu reacţionează mecanic la modificările fiscale şi nici exclusiv la evoluţia cotaţiilor internaţionale. Fiecare companie dispune de o anumită libertate comercială în stabilirea preţurilor, iar această flexibilitate ridică întrebări privind intensitatea concurenţei şi nivelul marjelor practicate în diferite segmente ale pieţei.

Analiza AEI arată că motorina se comercializa ieri cu aproximativ un leu peste estimarea bazată pe costurile reale de producţie şi cu aproape 60 de bani peste scenariul construit pornind de la costurile de aprovizionare de acum o lună, fiind însă apropiată de nivelul justificat de cotaţiile internaţionale actuale. În schimb, benzina se situa doar cu aproximativ 20 de bani peste costurile efective estimate şi chiar sub nivelurile rezultate din celelalte scenarii de calcul. Concluzia este că piaţa motorinei reacţionează mult mai agresiv la schimbările externe decât piaţa benzinei.

Explicaţia este una economică. Motorina reprezintă combustibilul esenţial al economiei reale, fiind utilizată în transportul rutier, agricultură, construcţii şi logistică. Orice majorare a preţului motorinei se transmite rapid în costurile de transport şi, ulterior, în preţurile bunurilor de consum, alimentând inflaţia. Tocmai de aceea, diferenţele dintre costurile teoretice şi preţurile finale practicate în piaţă capătă o importanţă strategică pentru întreaga economie.

În plan politic, situaţia este complicată de blocajul legislativ care a împiedicat prelungirea facilităţilor. În Parlament a fost depus un amendament prin care reducerea accizei şi plafonarea adaosului comercial urmau să fie extinse pentru încă trei luni, însă proiectul nu a mai ajuns la vot înainte de terminarea primei sesiuni parlamentare din acest an.

Transportatorii avertizează că efectele eliminării măsurilor de protecţie s-ar putea vedea rapid, estimând că preţurile carburanţilor ar putea creşte cu până la 50 de bani pe litru. Deputatul PSD Augustin Hagiu, fost preşedinte al organizaţiei patronale FORT, susţine că proiectul care prevedea prelungirea plafonării până la 30 noiembrie a fost blocat în Comisia pentru buget-finanţe, ceea ce a făcut imposibilă adoptarea lui înainte de intrarea Parlamentului în vacanţă. În eventualitatea unei deteriorări rapide a situaţiei, ar putea fi necesară convocarea unei sesiuni extraordinare.

Cert este că, în acest moment, ţara noastră, a doua cea mai mare producătoare de ţiţei din Uniunea Europeană, afişează preţuri comparabile cu cele din statele vest-europene, în condiţiile în care dispune de o producţie internă semnificativă care ar trebui să atenueze şocurile externe.

Expirarea măsurilor de criză reprezintă nu doar revenirea la un regim fiscal normal, ci şi un test major pentru concurenţa şi transparenţa pieţei. Dacă diferenţele dintre costurile economice şi preţurile finale vor continua să rămână ridicate, dezbaterea nu va mai privi doar nivelul accizelor sau evoluţia cotaţiilor internaţionale, ci şi modul în care funcţionează mecanismele concurenţiale, gradul de transparenţă al formării preţurilor şi responsabilitatea operatorilor faţă de consumatori şi economie.