Proiectul minier de la Certej se prăbuşeşte: compania renunţă la planul de urbanism

Compania minieră Varvara Development Group Ltd. a notificat instanţa care judecă anularea avizului de mediu (emis în condiţii suspecte la finele lunii decembrie, anul trecut) că sistează procedura de obţinere a Planului Urbanistic Zonal pentru exploatarea aurului şi argintului din perimetrul Certej. Compania retrage întreaga documentaţie aferentă, inclusiv avizul de mediu care face obiectul procesului iniţiat de Asociaţia CIDRM, parte a reţelei Mining Watch România, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Retragerea vine exact în momentul în care instanţa urma să analizeze motivele de nelegalitate invocate de Mining Watch: lipsa licenţei miniere valabile şi lipsa evaluării impactului asupra sănătăţii, climei şi apelor.

"Retragerea documentaţiei nu e un gest de bunăvoinţă, e o recunoaştere a realităţii. Acest proiect nu poate obţine finanţare. De aceea vedem, lună de lună, apeluri disperate către acţionari pentru bani proaspeţi, tranzacţii structurate să evite praguri legale, schimbări suspecte ale acţionariatului şi de nume de firme care nu rezolvă nimic pe fond. Un proiect care nu are licenţă minieră valabilă, care nu poate obţine terenurile pentru că oamenii refuză să-şi vândă casele, nu e un proiect serios, e un proiect care se ţine în viaţă doar prin proceduri administrative la limita legalităţii. Continuăm să monitorizăm dosarul până la retragerea completă şi definitivă a oricărei tentative de reluare," a declarat Roxana Pencea Brădăţan, co-fondatoare a reţelei Mining Watch.

O procedură începută nelegal, în lipsa unei licenţe miniere valide

Avizul de mediu a fost emis într-o perioadă atipică, în 30.12.2025, în condiţiile în care licenţa minieră a companiei expirase încă din 24.01.2025, fapt confirmat oficial de Agenţia Naţională de Resurse Minerale. Exact acest aspect a fost subiectul central al acţiunii în anulare formulată de CIDRM.

Sesizată cu privire la aceste nereguli, Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a dispus verificări prin Corpul de Control. Comunicatul publicat în baza raportului preliminar de control, din iunie 2026, confirmă existenţa unor probleme grave: pe lângă întârzieri procedurale în derularea evaluării de mediu, controlul a identificat suspiciunea unei suprapuneri parţiale, pe circa 38 de hectare, între terenul propus pentru introducere în intravilan şi suprafeţe încadrate ca fond forestier, o operaţiune interzisă explicit de Codul Silvic. Ministerul a transmis dosarul către Garda Forestieră Naţională pentru măsurători şi verificări tehnice independente în teren.

Un proiect neviabil, cu probleme de finanţare, indiferent de câte ori ar schimba proprietarul

Proiectul Certej şi-a schimbat de trei ori numele acţionarului majoritar în mai puţin de un an. Eldorado Gold a vândut proiectul către O Rei Resources Corp., o companie vehicul canadiană abia înfiinţată în octombrie 2025. După tranzacţie, compania şi-a modificat numele în Varvara.

Condiţiile contractuale ale vânzării arată fragilitatea proiectului: 8 milioane de dolari la semnare, alte 2 milioane cu condiţia obţinerii autorizaţiilor, plus câte 10 milioane la fiecare din primii doi ani de exploatare, precum şi o redevenţă de 1,5% din vânzarea producţiei păstrată de Eldorado.

Cu alte cuvinte, investitorul nu a fost niciodată sigur că proiectul va ajunge vreodată la stadiul de exploatare efectivă.

Compania cumpărătoare a fost nevoită, la rândul ei, să facă apeluri repetate de aport de capital către acţionari pentru a putea continua. Eldorado deţine acum exact 19,9%, chiar pragul sub care legislaţia canadiană privind piaţa de capital ar declanşa numeroase obligaţii de transparenţă sau concurenţă loială. Nu e o coincidenţă ci e indicatorul unei companii care are nevoie disperată de fonduri, dar nu inspiră încredere în faţa investitorilor.

Mai mult, Executive Chairman-ul Varvara, Daniel Myerson, urmează să devină simultan şi director al Eldorado Gold, compania care a vândut proiectul Certej. Practic, aceeaşi persoană va sta, simultan, de ambele părţi ale mesei într-o tranzacţie cu conflicte de interese evidente. Acesta este eşafodajul financiar şi de guvernanţă din spatele unui proiect prezentat public drept o oportunitate economică majoră pentru România.

Un proiect care nu poate fi construit pentru că oamenii refuză să-şi vândă terenurile

Dincolo de fragilitatea financiară, proiectul se loveşte de un obstacol mult mai simplu. PUZ-ul propus conţinea enclave, o soluţie urbanistică niciodată întâlnită în practica românească, generată exact de faptul că o parte dintre proprietarii de terenuri şi gospodării din zonă au refuzat, în mod repetat, să-şi vândă proprietăţile către companie. Un proiect minier care nu poate obţine un perimetru compact, ci trebuie "decupat" în jurul unor proprietăţi private pe care oamenii refuză să le cedeze, este un proiect care nu are, practic, cum să fie pus în practică fără exproprieri sau presiuni imorale asupra comunităţii.

Certej nu ar fi trebuit reluat niciodată

Amintim că perimetrul minier Certej este locul catastrofei din 30 octombrie 1971, când ruperea digului iazului de decantare a ucis 89 de oameni şi a rănit alţi 76. Documentele propriei companii arată că noile halde de steril sunt planificate la doar 46-190 metri de zonele locuite, de câteva ori mai aproape decât distanţa minimă de 1.000 de metri impusă de legislaţia sanitară în vigoare la momentul emiterii avizului.

Niciun proiect minier nu poate fi acceptat pe un asemenea amplasament fără garanţii financiare reale, fără licenţă valabilă şi fără o evaluare completă, onestă, a riscurilor asupra sănătăţii şi siguranţei oamenilor din Bocşa Mică, Bocşa Mare şi Hondol.

Mining Watch România şi Asociaţia CIDRM vor continua să apere dreptul comunităţilor din Certeju de Sus la un mediu sănătos şi la decizii publice transparente, indiferent de câte nume de directori sau acţionari mai schimbă acest proiect.