Lumea se află în pragul unei noi episoade de inflaţie alimentară, deoarece războaiele din Iran şi Ucraina, împreună cu fenomenul El Niño, creează o furtună perfectă de costuri mai mari şi randamente agricole mai mici, a declarat economistul-şef al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, transmite Reuters.
Preţurile alimentelor au fost un factor cheie al creşterii inflaţiei globale din 2022, dar au fost relativ benigne până acum în acest an, chiar temperând în unele locuri creşterea cauzată de costurile ridicate ale energiei, precizează Reuters.
Această acalmie este probabil să fie temporară, deoarece preţurile mai mari la ţiţei, pierderea îngrăşămintelor din regiunea Golfului, deficitul de motorină în unele părţi ale lumii şi condiţiile meteorologice extreme se reflectă în costuri şi se vor reflecta în preţurile de consum, chiar dacă cu întârziere, informează Reuters.
„Mă aştept ca preţurile la materii prime să înceapă să crească mai mult acum... şi preţurile la alimente vor începe să crească până la sfârşitul anului, iar anul viitor cu siguranţă vor creşte şi mai mult”, a declarat Maximo Torero pentru Reuters într-un interviu.
„Transmiterea de la produs la preţul final al alimentelor este de aproximativ trei până la şase luni”, a spus mai spus acesta, potrivit sursei.
Deşi preţurile unor mărfuri, cum ar fi grâul, porumbul şi orezul, au crescut în ultimele luni, majoritatea reflectă încă recolte relativ bune, mai degrabă decât dificultăţi probabile în anul următor, conform sursei citate.
„Strâmtoarea Ormuz este o problemă care afectează toate inputurile de produse agricole, sistemele agricole. Petrolul Brent, deoarece este folosit pentru pompare, ambalare, procesare şi transport. Şi gazele naturale, deoarece sunt folosite pentru îngrăşăminte”, a spus Torero, conform sursei.
Între timp, daunele provocate de Ucraina infrastructurii de petrol şi gaze a Rusiei limitează piaţa de export pentru motorină şi gaze naturale, ambele fiind materii prime cheie în producţia alimentară, adaugă Reuters.
Întrucât preţurile materiilor prime sunt globale, acest lucru provoacă probleme în întreaga lume, chiar dacă ţările mai bogate au mai mulţi bani pentru a-i proteja pe producători, mai adaugă Reuters.
„Auziţi asta în Europa, în SUA, Brazilia şi în Asia. Marjele mici pun presiune pe deciziile de plantare.”, a spus Torero, potrivit sursei.
Într-adevăr, chiar şi în SUA, o ţară care este autosuficientă pentru majoritatea factorilor de producţie cheie, fără asistenţă federală, fermierii care cultivă nouă culturi principale ar putea pierde 32 de miliarde de dolari în 2027, a declarat Federaţia Americană a Biroului Agricol, un grup de lobby din industrie, potivit Reuters.
Raportat la acru, se preconizează că fiecare cultură analizată va rămâne sub pragul de rentabilitate în 2027, se arată în raport, potrivit Reuters. Cultivarea de grâu şi porumb la nivel global a fost deja redusă în primele trei luni ale războiului din Iran, iar unii producători americani au trecut la soia, deoarece aceasta necesită aporturi mai mici de îngrăşăminte, conform Reuters. Australia, unul dintre cei mai mari exportatori de culturi agricole din lume, a anunţat recent că producţia de culturi de iarnă este estimată să scadă cu 21%, parţial din cauza unei creşteri semnificative atât a preţurilor la combustibili, cât şi a îngrăşămintelor şi a incertitudinii cu privire la disponibilitatea factorilor de producţie cheie, informează Reuters.
Între timp, fenomenul meteorologic El Niño din acest an va fi probabil deosebit de puternic, schimbând semnificativ modelele de precipitaţii, având un impact probabil asupra preţurilor materiilor prime şi împingând zeci de milioane de oameni într-o insecuritate alimentară acută, precizează Reuters.
Musonul din India este deja întârziat, iar în această lună se anticipează precipitaţii sub medie, o potenţială lovitură pentru producţia de orez care ar putea avea un impact asupra costurilor globale ale mărfurilor, potrivit Reuters.
















































Opinia Cititorului