Propunerile societăţii civile din România pentru o tranziţie verde echitabilă

Peste 40 de organizaţii ale societăţii civile din România cu expertiză în domeniile climă, energie, agricultură şi biodiversitate propun o listă de măsuri necesare ca tranziţia verde europeană să fie una echitabilă şi să nu lase nicio ţară, regiune sau cetăţean în urmă. Cerinţele societăţii civile din România sunt cuprinse într-un document de poziţie ce va fi înaintat instituţiilor europene. Organizaţiile societăţii civile cer reprezentanţilor statului român să susţină strategic interesele economice ale ţării şi ale cetăţenilor pe aceste teme, ce fac parte din marile dosare care vor fi pe masa viitoarelor structuri ale Comisiei şi Parlamentului European, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Potrivit comunicatului, cele peste 40 de organizaţii au participat recent la o masă rotundă co-organizată de Centrul pentru Studiul Democraţiei (iniţiatorul Observatorului Român al Sărăciei Energetice), Centrul Român pentru Politici Europene, Bankwatch România şi Federaţia Coaliţia Natura 2000, sub egida Comitetului Economic şi Social European (CESE), intitulată "Viitorul Pactului Verde European, între echilibru ecologic şi echitate socială".

Potrivit experţilor români, Pactul Verde European este o oportunitate fără precedent de a trata încălzirea climatică, pierderea biodiversităţii şi poluarea. Succesul Pactului Verde va depinde însă de reducerea riscurilor sociale şi de o distribuire echitabilă a costurilor şi beneficiilor tranziţiei verzi. De asemenea, este necesară construirea consensului public.

Experţii români susţin o tranziţie verde care să asigure creştere economică sustenabilă, locuri de muncă bine plătite, dezvoltarea industriei, a agriculturii, condiţii de viaţă mai bune pentru cetăţeni, diminuând riscurile de agravare a inegalităţii sociale la nivelul Uniunii Europene, se menţionează în comunicat.

"Nu va fi niciun Pact Verde fără un Pact Social"

La nivelul decidenţilor europeni, e important să se înţeleagă că nu pot fi tratate cu aceeaşi măsură economiile performante, care au capacitate administrativă dezvoltată şi putere financiară, şi ţările care au aderat mai târziu la UE, precum România. Politicile şi programele de finanţare din cadrul Pactului Verde trebuie să ţină cont de aceste diferenţe, pentru a nu accentua decalajul economic între statele membre. "Nu va fi niciun Pact Verde fără un Pact Social", subliniază experţii români.

Potrivit societăţii civile din România, tranziţia echitabilă trebuie să devină un obiectiv strategic al următoarei Comisii Europene. Din acest punct de vedere, este necesară o directivă europeană pentru tranziţie justă şi se impune numirea unui Comisar pentru Tranziţie Justă.

Din perspectiva CESE - instituţie europeană care reprezintă punctul de vedere consensual al sindicatelor, patronatelor şi ONG-urilor europene - este nevoie urgent şi rapid de o trecere de la sistemul economic în care principalul motor era reprezentat de creştere, la cel în care primează sustenabilitatea. Din acest motiv, sunt necesari o serie de indicatori de măsurare a progresului economic şi social dincolo de PIB, se precizează în comunicat.

"Nu putem vorbi despre un viitor prosper şi sănătos pentru oameni pe o planetă destabilizată climatic, cu resurse supra-exploatate, zone degradate şi păduri distruse. În faţa unor crize multiple şi interconectate - climă, biodiversitate, conflicte, inflaţie - avem nevoie de o schimbare de paradigmă: o reinventare a economiei europene către una a bunăstării, echitabilă şi verde, aliniată limitelor planetare", semnalează reprezentanţii societăţii civile din România.

Recomandări privind energia şi clima

Atrăgând atenţia că inacţiunea în ceea ce priveşte schimbările climatice este mai costisitoare decât acţiunea, societatea civilă din România recunoaşte riscul agravării sărăciei energetice, a inegalităţilor sociale, precum şi a sentimentelor anti-europene odată cu implementarea Pactului Verde. Acest argument ia în considerare în special includerea sectorului rezidenţial şi al transportului în sistemul european de tranzacţionare a certificatelor de emisii (ETS 2).

De la viitorii decidenţi europeni se aşteaptă, printre altele:

Implementarea unor cadre de dialog mai bun cu cetăţenii, astfel încât să existe un consens public asupra tranziţiei;

Derularea de studii de impact de mediu, dar şi social, pentru a identifica impactul asupra diferitelor grupuri sociale şi riscurile de agravare a inechităţii sociale;

Introducerea unor condiţii sociale şi de protecţie a mediului puternice pentru toate instrumentele europene de finanţare;

Prioritizarea investiţiilor ce contribuie la combaterea crizelor schimbărilor climatice, pierderea biodiversităţii, scăderea poluării şi la reducerea inegalităţii sociale;

Susţinerea investiţiilor în reţelele de energie electrică şi prioritizarea unui sistem energetic descentralizat, bazat pe prosumatori şi comunităţi de energie, faţă de proiecte mamut de infrastructură energetică la nivel naţional;

Implementarea eficientă a pactului pentru competenţe în industriile regenerabile;

Crearea unui registru european de "no-go zones" (zone protejate interzise) pentru proiecte regenerabile, concomitent cu identificarea unor zone de accelerare a investiţiilor în producţia de energie din surse regenerabile;

Accesul universal la servicii energetice sustenabile, accesibile şi sigure pentru asigurarea nevoilor de bază.

"Aceste deziderate pot fi îndeplinite doar printr-o colaborare mult mai strânsă între nivelurile europene de guvernanţă (Parlament, Comisie), guvernele naţionale şi regionale", subliniază reprezentanţii societăţii civile din România. Potrivit acestora, cadrul european de politici devine tot mai complex, iar capacitatea de implementare la nivel naţional este redusă.

Recomandări privind biodiversitatea

Criza biodiversităţii şi cea climatică sunt două faţete ale aceleiaşi monede şi trebuie abordate cu soluţii integrate. Din această perspectivă, societatea civilă din România susţine:

Soluţiile bazate pe natură, cum ar fi protejarea şi refacerea zonelor umede, a turbăriilor, a ecosistemelor costiere, a pădurilor, a păşunilor şi a solurilor agricole.

"Aceste soluţii sunt esenţiale pentru adaptarea la schimbările climatice. Natura reglează clima. În România, soluţiile bazate pe natură pot duce inclusiv la refacerea ecosistemelor degradate, forestiere şi acvatice", arată experţii din organizaţiile menţionate.

O reţea de arii protejate reprezentativă la nivel naţional, eficient administrată şi finanţată, interconectată prin coridoare ecologice;

Reducerea presiunilor asupra biodiversităţii rezultate din chimizarea excesivă în agricultură şi încurajarea practicilor favorabile conservării biodiversităţii (peisajele cu biodiversitate ridicată pe terenurile agricole, agroecologia, agricultura ecologică etc);

O cuantificare reală a beneficiilor economice ale biodiversităţii. Beneficiile reţelei Natura 2000 (inclusiv din afaceri sustenabile, pro-biodiversitate) la nivelul UE sunt evaluate între 200 şi 300 de miliarde EUR pe an. Se preconizează totodată că nevoile de investiţii ale reţelei vor sprijini crearea unui număr de 500.000 de locuri de muncă suplimentare.

Recomandări privind sistemul agroalimentar

"Fermierii români consideră că trebuie armonizate politica de mediu şi cea agricolă, cu obiective câştigătoare pentru ambele sectoare. Pare a exista un consens cu privire la obiectivele majore ale Pactului Verde European, însă nu şi o înţelegere asupra modului în care trebuie ajuns acolo şi a obiectivelor de etapă. Agricultorii consideră că Pactul Verde European a condus la supra-reglementare şi a creat un sentiment anti-agricultură care a dăunat dialogului între instituţii şi fermieri", arată experţii din societatea civilă. Măsuri necesare:

Susţinerea tuturor deciziilor prin studii de impact şi de o comunicare adecvată cu cei mai afectaţi de aceste decizii;

Introducerea unui post de Comisar European pentru Sistemul Agroalimentar, cu atribuţii nu doar în domeniul agricol, ci în domeniul sistemelor agroalimentare, sanitare şi de comerţ internaţional în viitoarea structură a Comisiei Europene. Prezentul cadru de acorduri comerciale internaţionale afectează profund competitivitatea producătorilor agroalimentari europeni, pentru că standardele de mediu impuse acestora nu sunt respectate de producătorii agricoli şi alimentari din state terţe;

Taxarea emisiilor de carbon la frontieră (mecanismul CBAM) trebuie să se extindă şi în domeniul agroalimentar, pentru a combate influxul de produse alimentare ieftine, cu emisii ridicate şi nereglementate din State Terţe;

Descentralizarea sistemului agroalimentar şi susţinerea lanţurilor agroalimentare scurte;

Susţinerea strategică a practicilor agricole sustenabile, în special agricultura regenerativă;

Stimularea inovării în agricultură prin finanţarea pilotării şi scalării de soluţii precum: îngrăşăminte neutre din punct de vedere al carbonului, noi soiuri rezistente la boli şi adaptate la schimbări climatice şi utilizarea inteligenţei artificiale în agricultură.

"Ne exprimăm disponibilitatea pentru dialog şi colaborare, precum şi speranţa ca noul Parlament European şi noua Comisie Europeană să se angajeze într-un dialog constructiv, bazat pe input de la firul ierbii, cu organizaţiile societăţii civile din România", se mai arată în documentul comun al CESE şi al organizaţiilor Centrul pentru Studiul Democraţiei, Centrul Român pentru Politici Europene, Bankwatch România şi Federaţia Coaliţia Natura 2000, se arată în comunicat.