Protecţia acordată refugiaţilor ucraineni, extinsă până în martie 2027

Consiliul Uniunii Europene a anunţat, vinerea trecută, sprijinul unanim pentru prelungirea până la 4 martie 2027 a protecţiei temporare acordate celor peste 4 milioane de refugiaţi ucraineni care au fugit din calea războiului de agresiune declanşat de Rusia, o decizie în acest sens urmând a fi adoptată la prima şedinţă a instituţiei de la Bruxelles.

Reprezentantul Poloniei, stat care deţine până la 1 iulie preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, ministrul de Interne şi Administraţie Tomasz Siemoniak a declarat: „În timp ce Rusia continuă să terorizeze civilii ucraineni prin atacuri aeriene nediscriminatorii, Uniunea Europeană îşi reafirmă solidaritatea faţă de poporul ucrainean. Vom continua să oferim protecţie milioanelor de refugiaţi ucraineni pentru încă un an. De asemenea, preşedinţia poloneză a iniţiat discuţii privind o strategie de ieşire din sistemul de protecţie temporară, odată ce va fi atinsă o pace dreaptă. În viitorul apropiat, vom lucra la soluţii comune, la nivelul întregii Uniuni, inclusiv în ceea ce priveşte revenirea treptată în Ucraina”.

Uniunea Europeană a activat pentru prima dată Directiva privind protecţia temporară în martie 2022, oferind adăpost şi siguranţă milioanelor de persoane strămutate din Ucraina. Sistemul de protecţie temporară are rolul de a reduce presiunea asupra sistemelor naţionale de azil, deoarece beneficiarii acestuia nu sunt obligaţi să depună cereri individuale de azil. Prelungirea termenului până în martie 2027 le transmite refugiaţilor mesajul clar că nu este necesară o astfel de solicitare pentru a beneficia în continuare de protecţie.

Este important de precizat că această prelungire nu modifică condiţiile deciziei iniţiale din martie 2022 în ceea ce priveşte categoriile de persoane eligibile sau drepturile care le revin. Printre acestea se numără dreptul de şedere, accesul la piaţa muncii şi locuinţe, asistenţă medicală, sprijin social şi acces la educaţie pentru copii. Deşi legislaţia europeană stabileşte standarde minime, nivelul concret de sprijin poate varia de la un stat membru la altul.

În paralel cu această extindere, statele membre discută şi o recomandare a Consiliului privind pregătirea unei tranziţii coordonate de la protecţia temporară către alte forme legale de şedere. Această „strategie de ieşire” va acoperi aspecte precum schimbarea statutului juridic, încurajarea revenirii treptate în Ucraina şi intensificarea eforturilor de informare cu privire la opţiunile disponibile pentru refugiaţi.

Mecanismul de protecţie temporară reprezintă un instrument de urgenţă al Uniunii Europene, activat în circumstanţe excepţionale, în contextul unui aflux masiv de refugiaţi. Directiva a fost adoptată în 2001, ca răspuns la deplasările forţate generate de conflictele din Balcanii de Vest, în special din Bosnia şi Herţegovina şi Kosovo. Invazia Rusiei în Ucraina a fost prima situaţie care a determinat activarea acestui mecanism.

În funcţie de evoluţia situaţiei din Ucraina, Comisia Europeană are posibilitatea de a propune Consiliului suspendarea anticipată a protecţiei temporare, în cazul în care vor exista condiţii sigure pentru o reîntoarcere sustenabilă a refugiaţilor în ţara lor de origine.