RAPORT: Nerambursarea creditelor şi legătura strânsă cu sectorul guvernamental sunt provocări suplimentare pentru domeniul bancar

F.D.
Bănci-Asigurări / 23 august 2022

Nerambursarea creditelor şi legătura strânsă cu sectorul guvernamental sunt provocări suplimentare pentru domeniul bancar

Principalele riscuri cu care se confruntă sectorul bancar se intensifică din cauza dezechilibrelor macroeconomice, tensiunilor geopolitice, inflaţiei şi dobânzilor în creştere şi, suplimentar, apar alte provocări, precum riscul de nerambursare a creditelor şi legătura tot mai strânsă între sectorul bancar şi cel guvernamental, se arată în Raportul de analiză a convergenţei "România - Zona Euro MONITOR" nr. 10/2022, coordonat de academicianul Daniel Dăianu, conform Agerpres.

"Indicatorii financiari aferenţi sectorului bancar din România se situează, după primele cinci luni ale anului 2022, la valori adecvate riscurilor care se manifestă. Totuşi, principalele riscuri se intensifică ca urmare a dezechilibrelor macroeconomice interne, tensiunilor geopolitice, inflaţiei ridicate la nivel internaţional şi a dobânzilor în creştere pentru a lupta contra inflaţiei. Provocările suplimentare asupra sectorului bancar vizează creşterea riscului de nerambursare a creditelor, precum şi legătura tot mai strânsă între sectorul bancar şi sectorul guvernamental. Izbucnirea războiului din Ucraina a majorat riscul cibernetic şi a afectat creşterea economică şi buna funcţionare a lanţurilor de aprovizionare, cu efecte nefavorabile asupra perspectivelor creditării, calităţii activelor şi economisirii bancare. Expunerea directă redusă a instituţiilor de credit din România în relaţia cu Ucraina sau Rusia a contribuit la menţinerea unei bune încrederi în bănci, fără a genera evoluţii negative notabile în bilanţul acestora", se menţionează în raport.

Potrivit acestuia, activele sectorului bancar din România au înregistrat o relativă stagnare în prima parte a anului 2022 (+1% în mai 2022 comparativ cu decembrie 2021). Astfel, România se clasează în continuare pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte gradul de intermediere financiară (calculat ca pondere a activelor sectorului bancar în PIB), semnificativ sub media UE (246%), cât şi sub nivelul înregistrat de ţările din regiune (101% în Polonia, 105% în Bulgaria, 117% în Ungaria, 136% în Croaţia şi 148% în Republica Cehă). Cu toate acesta, comparativ cu anul 2020, gradul de intermediere financiară a avut o dinamică pozitivă, urmare avansului superior aferent activelor bancare comparativ cu dinamica PIB.

"Aceste evoluţii au fost influenţate de creşterea accelerată a economisirii populaţiei, precum şi de programele guvernamentale de susţinere şi facilitare a creditării, pe fondul adaptării activităţii economice la condiţiile pandemice", subliniază sursa citată.

Profitabilitatea activelor sectorului bancar din România (ROA 1,5% în mai 2022) a rămas la valori apropiate de cele consemnate în anul 2021 (1,36%), fiind printre cele mai ridicate din Europa, semnificativ peste nivelul mediu UE (0,5% în decembrie 2021). Valori superioare sunt înregistrate şi de sectoarele bancare din regiune (ex.: Ungaria sau Bulgaria).

Raportul mai semnalează capacitatea instituţiilor de credit din România de a genera fluxuri operaţionale pozitive, ceea ce reprezintă unul dintre principalele atuuri în vederea sporirii bazei de capital şi atenuării unor şocuri exogene.

"Veniturile nete din dobânzi reprezintă cea mai importantă sursă de venituri pentru băncile din România şi are o pondere de peste două treimi (68%, mai 2021), peste media europeană (55%, decembrie 2021), aspect care denotă şi gradul redus de sofisticare a produselor bancare locale şi care explică, în parte, nivelul scăzut de intermediere. Remedierea sustenabilă a acestor evoluţii presupune măsuri structurale, cum ar fi recapitalizarea economiei care să conducă la majorarea numărului de firme bancabile, creşterea nivelului de educaţie financiară a managerilor de companii sau îmbunătăţirea pregătirii profesionale a personalului din bănci implicat în activitatea de creditare", se mai arată în raport.

Ratele dobânzilor practicate pentru depozitele noi în lei au crescut accentuat şi înregistrau, în mai 2022, valori de peste 3% în cazul populaţiei, nivel record pentru ultimii 8 ani şi de peste 5% în cazul companiilor nefinanciare, nivel întâlnit în urmă cu peste 9 ani.

"Conform celor mai recente date ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), peste 80% din depozitele persoanelor fizice sunt garantate de plafonul de o sută de mii de euro. Totodată, resursele fondului de garantare din România cuantifică aproape 3% din depozitele eligibile, fiind cel mai ridicat nivel din UE, alături de autorităţile din Croaţia şi Suedia. Ţinta minimă reglementată la nivel european este 0,8%", se menţionează în document.

Rata fondurilor proprii totale (21,4% în martie 2022) plasează sectorul bancar din România în continuare peste media europeană (19,6% în decembrie 2021), nivelul fiind însă în scădere şi comparabil cu valorile pre-pandemice. Scăderea ratei solvabilităţii (de la un maxim de 25,1% în decembrie 2020) a fost consemnată ca urmare a activităţii intense de creditare şi distribuirii de dividende (care au fost amânate în perioada pandemiei). Totodată, creşterea ratelor de dobândă are un impact direct negativ asupra fondurilor proprii bancare, ca urmare a înregistrării la valoare justă a unui volum semnificativ de instrumente financiare cu venit fix, în special titluri de stat (evoluţie care este de aşteptat a se materializa în continuare). În aceste condiţii, nivelul rezervei de capital faţă de cerinţele minime impuse prudenţial s-a redus de la 10 puncte procentuale în decembrie 2020 la 8 puncte procentuale în decembrie 2021 şi 5,3 puncte procentuale în martie 2022, mai relevă sursa citată.

Totodată, raportul semnalează legătura ridicată dintre sectorul bancar din România şi sectorul guvernamental. În comparaţie europeană, raportul între nivelul expunerii faţă de administraţia publică şi nivelul fondurilor proprii de nivel 1 relevă valori importante în cazul unor sectoare bancare din zona euro care istoric s-au dovedit mai fragile, precum Portugalia, Italia, Grecia sau Spania. Unele ţări care nu sunt membre ale zonei euro de asemenea se regăsesc în această parte a clasamentului, datorită opţiunilor de finanţare mai reduse ale acestor state comparativ cu cele din zona euro. România se plasează pe poziţia a doua în clasamentul menţionat, cu un raport de 301% în decembrie 2021, fiind ţara non-euro cu cel mai ridicat nivel. În plus, acest indicator prezintă un grad ridicat de asimetrie, astfel că cele mai mari trei bănci din sectorul bancar din România au un raport cumulat de peste 380%.

"În aceste condiţii, capacitatea instituţiilor de credit de a susţine în continuare o creştere a expunerii suverane este limitată. Pe de altă parte, proporţia însemnată de expuneri faţă de sectorul guvernamental în total active (22,6%, mai 2022), conferă sectorului bancar românesc premisele unei bune gestiuni a lichidităţii, în condiţiile în care aceste instrumente prezintă lichiditate ridicată, fiind şi eligibile sub formă de colateral la banca centrală", explică raportul.

Potrivit acestuia, indicatorii de calitate a activelor au continuat tendinţa de îmbunătăţire, rata creditelor neperformante fiind de 3,19% (mai 2022), scăderea din perioada pandemiei fiind mai degrabă un efect de bază, ca urmare a expansiunii bilanţiere semnificative. Calitatea activelor sectorului bancar românesc este influenţată, într-o oarecare măsură, de bonitatea debitorilor care au apelat la moratoriile de suspendare a obligaţiilor de plată în contextul crizei sanitare COVID-19 (expirate, în prezent, în totalitate), în cazul acestora observându-se un risc de credit mai crescut.

"Debitorii care au apelat la moratorii înregistrează o rată de neperformanţă de aproape 4 ori mai mare decât rata la nivel de sistem. Noul proiect de Ordonanţă de urgenţă privind acordarea unor facilităţi pentru cei cu credite de la bănci şi IFN se adresează atât persoanelor juridice, cât şi persoanelor fizice afectate de contextul actual. Actul normativ prevede posibilitatea amânării la plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, pe baza solicitării adresate de debitor către creditor, pe o perioadă cuprinsă între o lună şi 9 luni. Proiectul stabileşte capitalizarea dobânzii la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare, singura excepţie prevăzută fiind pentru dobânzile amânate la plată aferente creditelor ipotecare acordate persoanelor fizice prin programul Noua Casă. Impactul unor noi moratorii asupra indicatorilor de calitate a activelor şi de solvabilitate a instituţiilor de credit va fi influenţat semnificativ de tratamentul contabil ce va fi aplicat împrumuturilor care beneficiază de asemenea măsuri", subliniază autorii raportului.

Aceştia precizează că analiza unor scenarii referitoare la apelul la moratorii cu un nivel al ratei de accesare între 5 şi 15 la sută din totalul creditelor sectorului real (nivelul specific moratoriilor Covid-19 a fost de aproximativ 15%) relevă că valoarea ratelor amânate ar fi cuprinsă între 4 şi 12 miliarde lei, însă sectorul bancar românesc ar fi în continuare caracterizat de un nivel adecvat al indicatorilor de lichiditate, dar ar putea apărea provocări pe benzi de scadenţă şi pe monede. Poziţia de capital ar fi afectată într-o bună măsură dacă creditele care beneficiază de moratorii ar fi încadrate în categoria creditelor neperformante ca urmare a unor restructurări datorate dificultăţilor financiare.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Uitati sa SPUNETI CA ATI SPECULAT LA GREU CU ARM-urile in PIETE??? (variabilele) la fel cum s-a speculat in USA prin anii 2000??? UITATI?

    Atentie CEASUL TICAIE SI TICAIE!!! Ceea ce a permis BANCA CENTRALA SA SE INTAMPLE IN PIATA SE NUMESTE BOMBA CU CEAS!!! 

    Imaginati-va zecii de mii de bombe financiare ce stau sa explodeze in familiile oamenilor!!! 

    Pai nu va este rusine ca au sarit creditele la armurile trecute cu peste 20-30% media si sa nu mai spun de situatii cu 50%? Nu va este rusine? 

    Pai si voi (bancile) si gov si afaceristul cu magazinul de bunuri.... toti vreti mai mult nominal in crestere din portofelul omului dar din ce? Cineva este programat sa iasa din acest joc!! 

    Cineva va incepe sa intre in falimente!!! 

    Cineva se va uita cum vor pica ca popicile familii intregi si cum va creste (nu ca nu a crescut) gradul de saracie in orase (se vede in multitudinea de CERSETORI boschetari Intorsi de pe afara sau altii DEVENITI)!!! 

    Deci este o asimetrie urata in piata intre cei ce au si cei ce nu au!!! 

    Prea mare DELTA FORMATA IN SOCIETATE!! VEdem petru cat timp REZISTA aceasta INEGALITATE!!! 

    Ca il mai auzeam si pe Iohanita la o postare mai sus vorbind de distorsionarea regimurilor! Pai cum facem ca distorsionam sever rata de propietari a ROMANIEI ROMANILOR de cand ne-a "liberalizat"!!! Cum facem ca REAL devenim mai saraci ca pondere procentuala din populatie!!! in timp ce altii fura / castiga diferenta din piata! 

    Formarea acestor inegalitati pe termen lung va duce la instabilitati! 

    Eu stiu ca jocul financiar e bun pentru "colectorii de randamente" pe carca productivitatii saracilor /oamenilor dar trebuie mentinuta o linie / echilibru! 

    Nu este etic in timp ce economiile si puterea de cumparare a oamenilor se prabuseste ca bancile sa se lafaie pe profituri din nimic in crestere!! Sa ia in mama masii si ei o portie din apa rece nu doar "saracul". 

    s c crt 

    1. Dezacorduri peste dezacorduri...esti foarte obositor!

      unde este dezacordul ca veniturile nominale se prabusesc in termeni reali si costurile cresc?

      unde? se da exemplul: 

      venit 4000 lei 

      rata 1400 lei  

      mancare 1000 lei 

      intretinere (apa plus caldura plus etc medie pe an la luna) 350 lei 

      curent 60 lei 

      plin motorina 350 lei  

      total cheltuiala:3160 lei 

      net nominal ramas : 790 lei (bine aici nu am mai inclus haine si restaurant ca sa grabesc exemplul dezacordat) 

      venit 5000 lei (sa zicem ca a avut o crestere a schimbat in covid locul de munca rapid sau a negociat) 

      1820 lei rata variabila sarita 

      macare 1500 lei (vezi ulei de la 3,5 4 media la 9 media; vezi zaharul de la 2,5 3 media la 5 media, vezi laptele sarit de la 4-5 media la 10-11 per litru) 

      intretinerea (o sa vina in fata presiunea) sa zicem 500 lei 

      curent 100 lei (si asta e doar inceputul) 

      plin motorina 450 lei 

      total cheltuiala simplificata: 4370 lei (fara a include si haine si iesit in oras; cam ce se intampla actual cu magazinele de haine de se duc in cap ca nu mai au cumparatori; ps vezi ce e prin unirii cu falimente /mutari) 

      venit discretionar nominal ramas: 630 lei (cu putere declarata de CPI erodata de 15% daca credem conducatorii) deci real 630 minue 94,5 = 535,5 lei putere reala de cumparare 

      daca raportam veniturile discretionare ramase in procente observam urmatoarele: 

      790 din 4000 = 19,75% minus CPIul declarat de atunci (4%) = 15,75% real 

      630 din 5000 = 12,6% minus CPIul declarat de 15% = - 2, 4 (minus) real negativ DEAIA CAD ECONOMIILE CICLIC!!! 

      Alt exemplu mai dramatic (cam cum se intampla cu majoritatea populatiei din romania saraca si proasta aruncata in credit) scoatem marirea de salariu si simulam dinou exemplul 2: 

      deci stagnare nominala salariu la 4000 lei 

      rata 1820 lei 

      mancare 1500 lei 

      intretinere 500 lei 

      curent 100 lei 

      motorina 450 lei 

      cheltuiala totala: 4370 lei 

      nominal este pe minus cu 370 lei sau poate sa: scada motorina (merge cu RATBUL); sparge becurile in casa (sau pune de 12W); sta fara caldura la iarna sau face dus cu apa rece. 

      sa spunem ca reuseste sa aibe un discretionar de 200 lei din 4000 lei = 5% minus CPI declarat 15% = - 10% 

      sa zicem ca nu reuseste si ramane pe minus cu aia 370 lei nominal; deci minus 370 sin 4000 lei - 9,25% (minus) minus CPI declarat 15% = minus 24,25%!!! 

      Asta se simte in buzunarele saracilor domne!! 

      Aste se va reflecta si in CArtiere, Zone, ORase atunci cand bulele imobiliare cresc mai mult ca rata de productivitate!!! vor cadea pe capete oameni in saracie!!! chiar si aia agatati de imobiliare au risc ridicat de cadere din ele -din visul lor - din bula lor fara sa isi stie a isi calcula riscurile proiectate in viitor. 

      Oricum consumul se prabuseste; deflatorul pib arata ca incolo mergem in tim ce costurile abea au inceput sa creasca!!! 

      daca mai aveti dezacorduri va rog sa subliniati si va raspund! 

      A si nu uita ca ceea ce 1 om nu mai cheltuie in economie altul nu va mai primi salariul!!! si uite asa o spirala severa de depresie economica uremaza sa se repete chiar daca defazat (aparent) bula imobiliara se tine si da iluzie de "bogatie" in realitate se distrug familii si se pierd locuri de munca; se pierd si taxe, se scade si rata de facut copii - cand viata devine scumpa - se fuge din tara, chiar si "hinveztitorii" vor incepe sa piarda treptat picatura cu picatura si se vor inghesuii ca porcii la taiat pe usa de exit de frica; de frica trecerii prin alta vale - iarna economica. Vedem ! Doar cei Puternici rezista restul ii curata gerul; mai putin "broastele" / bancile... ele doar ingheata si reinvie la primavara.  

      s c cret 

    Stiati ca 3 din 4 familii regreta ca au cumparat o casa in ultimii 2 ani?

    Este un studiu facut !! HMMMM exact pe ascendentul de supraindatorare? Cum asa? 

    Ce regrete aveti despre achizitionarea locuintei? 

    30% se plang ca au cumparat prea scump (nu stiu la ce se refera cred ca la ratele variabile ca preturile nominale pe net la sto stau tot pe platou) 

    26% se plang ca au cumparat prea repede 

    26% se plang ca casa necsita prea mare mentenanta 

    24% se plang ca au cumparat o cazatura ce ii costa exagerat de mult (pai cam in bule se fac exituri la cazaturi) 

    21% se plang ca au fost presati sa faca o oferta 

    17% se plang ca au cumparat fara sa vada la fata locului 

    15% se plang ca nu le plac locatia unde au cumparat de necesitate 

    15% se plang de cartierul unde au cumparat 

    13% se plang ca nu sunt multumiti de casa cumparata 

    toti au fost prinsi in "hipe"!! 

    astia cu imobiliarele poate dati si voi rapoartele pe romania!!! hai ca de la altii destule exemple avem! 

    PS: nu te plangi de "paine" dupa ce o cumperi si o mananci ca nu a fost buna! 

    s c cret

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

08 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9750
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6178
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3013
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9835
Gram de aur (XAU)Gram de aur399.0927

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
thediplomat.ro
fleetconference.ro
gustulitaliei.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb