Piaţa de Private Equity (PE) şi Venture Capital (VC) din România s-a redresat puternic în 2024, valoarea totală a capitalului atras de fondurile locale atingȃnd un record istoric de 256,1 milioane EUR. Această sumă reprezintă 80% din totalul finanţărilor din perioada 2020-2024 şi reflectă atât impulsul dat de instrumentele de sprijin din partea statului, cât şi interesul tot mai mare din partea investitorilor privaţi locali şi internaţionali. Cea de-a treia ediţie a Studiului privind piaţa de Private Equity şi Venture Capital din România, realizat de ROPEA (Asociaţia de Investiţii Private din România) în parteneriat cu Deloitte România, evidenţiază rezilienţa şi potenţialul de creştere pe termen lung al ecosistemului local de investiţii ȋn 2024, conform unui comunicat remis redacţiei.
Sursa citată precizeză:
„2024 a fost un an de referinţă pentru atragerea de capital de către fondurile româneşti de PE/VC, datorat ȋn mare parte Fondului de Capital de Risc pentru Redresare (Recovery Equity Fund - REF), iniţiat de Guvern, şi sprijinului primit din partea instituţiilor financiare internaţionale: EIF, BERD şi IFC. Din cele 256,1 milioane EUR atrase, 53% provin de la agenţii guvernamentale şi surse publice, în timp ce 39% au fost furnizate de investitori privaţi şi family offices.
Finanţarea fondurilor de PE a ajuns la 136 milioane EUR - mai mult decât dublul nivelului maxim anterior - iar fondurile de VC au atras cea mai mare sumă din perioada analizată, de aproximativ 120,1 milioane EUR. Cu toate acestea, lipsa investitorilor instituţionali rămâne o provocare majoră: în 2024, niciun fond de pensii, fond de fonduri sau investitor corporativ local nu a contribuit la finanţarea fondurilor româneşti - spre deosebire de alte pieţe din Europa Centrală şi de Est (ECE), unde fondurile de pensii au avut o contribuţie de circa 2%. În pieţele dezvoltate din Europa, acestea pot reprezenta până la 25% din capitalul strâns de fondurile de investiţii”.
„Salutăm aceste rezultate pozitive, care evidenţiază, ȋnsă, un decalaj important: absenţa capitalului instituţional din surse locale, în special a fondurilor de pensii”, a declarat Andrei Gemeneanu, Preşedintele ROPEA. „Un ecosistem de private equity matur nu poate exista fără extinderea bazei de capital românesc. ROPEA se angajează ferm să promoveze acest obiectiv în dialogul cu autorităţile şi actorii din industrie. Invităm investitorii să privească acest tip de active nu doar prin prisma randamentelor, ci şi a impactului ȋn economie: prin accelerarea dezvoltării companiilor, generarea de locuri de muncă şi întărirea rezilienţei economice, fondurile de private equity contribuie activ la susţinerea antreprenoriatului românesc”.
Aceeaşi sursă mai menţionează:
„Activitatea fondurilor de Private Equity s-a menţinut la un nivel stabil ȋn 2024, cu 14 tranzacţii - acelaşi număr ca în anul anterior - şi o valoare totală raportată de aproximativ 104,7 milioane EUR, în ciuda unui climat investiţional mai dificil. Capitalul de creştere, care a avut ni mod constant cel mai mare număr de tranzacţii în anii precedenţi, a avut cȃte şase tranzacţii în 2023 şi ȋn 2024, dar a înregistrat o scădere de circa 62% a valorii medii investite. Capitalul de tip buyout a rămas dominant ca valoare, deşi cu o scădere de 13% a valorii medii faţă de anul 2023.
Sectorul de Venture Capital a avut, la rândul său, o evoluţie pozitivă. Investiţiile totale în VC au atins 128,6 milioane EUR, generate de 78 de tranzacţii - o creştere de 28% a numărului de tranzacţii faţă de 2023. Valoarea medie per tranzacţie a scăzut însă cu 18%, pe fondul reducerii dimensiunii medii a rundelor.
Valoarea totală a exit-urilor realizate de fondurile de PE şi VC în România a ajuns la 98,4 milioane EUR în 2024, mai mult decât dublu faţă de cele 44,9 milioane EUR din 2023 - poziţionând România pe locul al doilea în regiunea ECE, după Polonia. Această creştere se datorează în principal unui singur exit major, în sectorul financiar şi de asigurări - o tranzacţie de tip buyout de 92,2 milioane EUR, în care cumpărătorul a fost o instituţie financiară.
În schimb, celelalte canale de exit au înregistrat scăderi. Vânzările către investitori strategici (trade buyers) au scăzut la 3,2 milioane EUR (de la 30,9 milioane EUR în 2023), răscumpărările de împrumuturi sau instrumente mezzanine au scăzut de la 4,6 milioane EUR la 1,8 milioane EUR, iar vânzările către alte fonduri de private equity au scăzut de la 3,7 milioane EUR la 1,3 milioane EUR. Dintre celelalte exituri, cinci au vizat companii din IT, comunicaţii şi electronice (3,2 milioane EUR în total), iar două au fost în sectorul bunurilor de consum şi servicii (1,3 milioane EUR). Numărul total de companii vândute a scăzut de la 15 în 2023 la 10 în 2024.
Deşi companiile sprijinite de fonduri PE/VC reprezintă în continuare o nişă în economia românească, impactul lor creşte constant.
Între 2019 şi 2023, companiile susţinute de fonduri de private equity au creat aproape 20.000 de locuri de muncă nete - echivalentul populaţiei oraşului Buftea. Analiza se bazează pe date financiare şi non-financiare publice de la 210 companii de portofoliu din România, dintre care circa 75% sunt susţinute de membri ROPEA şi acoperă perioada 2018-2023.
În 2023, companiile sprijinite de fonduri PE şi VC aveau 63.984 de angajaţi, în special în retail, energie şi servicii medicale private - reprezentând 1,2% din totalul forţei de muncă din România în 2023, în creştere de la 0,8% în 2019.
În ultimii cinci ani, companiile de portofoliu au generat un impact pozitiv cumulat în EBITDA de 335,6 milioane EUR.
Valoarea adăugată netă la creşterea afacerilor în perioada 2019-2023 se ridică la 2.657,7 milioane EUR, cele mai mari contribuţii provenind din retail (1.366,3 mil. EUR), energie (558,3 mil. EUR) şi sănătate (262,3 mil. EUR)”.
„Evoluţia constantă a pieţei de private equity şi venture capital confirmă potenţialul ridicat al segmentului antreprenorial românesc. Start-upurile şi companiile mai mature care atrag investiţii de tip VC şi, respectiv, PE intră într-un parteneriat menit să le accelereze creşterea, prin sprijin financiar, strategic şi managerial. Acest model le ajută să reziste în condiţii de piaţă dificile şi să genereze noi locuri de muncă. Deşi evoluţia diferă de la un sector la altul, impactul general asupra pieţei forţei de muncă este pozitiv şi peste media la nivelul întregii economii. Suntem onoraţi să contribuim la această dezvoltare prin expertiza noastră şi să o analizăm în profunzime anual, alături de ROPEA, prin acest studiu,” a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Advisory, Deloitte România.
Opinia Cititorului