Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”

RAPORTUL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STATUL DE DREPT:România nu mai este una dintre oile negre ale UE

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică /

România nu mai este una dintre oile negre ale UE

Cele mai atacate ţări în Raportul CE sunt Ungaria şi Polonia

Modificarea legilor justiţiei din ţara noastră - obiectiv prioritar pentru independenţa sistemului judiciar, arată CE

Modificările legislative controversate - printre care se numără şi cele privind înfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) -, cu impact negativ asupra independenţei justiţiei, sunt aplicate în continuare în România, arată Comisia Europeană în raportul privind statul de drept pe întreg teritoriul Uniunii, publicat, ieri, pe site-ului forului european.

Documentul se referă la modificările legislative pe care majoritatea parlamentară PSD-ALDE-UDMR le-a făcut în 2018 şi 2019 cu privire la legile justiţiei. Raportul arată: "Modificările au ridicat îngrijorări, deoarece (...) reprezintă o ameninţare serioasă la adresa independenţei sistemului judiciar. Problemele majore identificate sunt cele privind înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie(SIIJ), sistemul răspunderii civile a judecătorilor şi procurorilor, sistemele de pensionare anticipată, intrarea în profesie, statutul magistraţilor şi numirea-revocarea procurorilor de rang înalt.

Încă de la început, punerea lor în aplicare a confirmat presiunea pe care acestea o au cu privire la independenţa procurorilor şi judecătorilor, dar şi cu privire la independenţa, eficienţa şi calitatea sistemului judiciar.

Aplicarea în continuare a acestor modificări legislative a evidenţiat noi probleme. (...) Faptul că aceste modificări rămân în vigoare creează incertitudine pentru funcţionarea sistemului judiciar în ansamblu şi pentru magistraţi în ceea ce priveşte independenţa, statutul şi cariera acestora. Incertitudinea este exacerbată de diviziunile puternice din cadrul sistemului de justiţie cu privire la soluţiile care trebuie prezentate pentru modificarea legilor justiţiei".

Oficialii de la Bruxelles precizează: "Aplicarea în continuarea acestor măsuri creşte incertitudinea privind funcţionarea sistemului de justiţie, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiţie, cu implicaţii asupra eficienţei acestuia".

Cu toate acestea, ei arată în documentul citat că Guvernul actual a continuat "să îşi afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după modificările legislative regresive din perioada 2017-2019, iar acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar".

SIIJ - instrument de presiune asupra magistraţilor

Cu privire la secţia specială de anchetare a magistraţilor(SIIJ), în raportul dat ieri publicităţii oficialii europeni reamintesc faptul că plenul Comisiei de la Veneţia a menţionat că raţiunea din spatele creării acestei secţii nu este justificată, iar înfiinţarea şi funcţionarea acesteia au fost criticate atât pentru efectele sale asupra independenţei magistraţilor, cât şi pentru efectele negative pe care le-ar putea avea asupra eficienţei urmăririi penale.

"Deşi actualul ministru al Justiţiei a început consultările cu privire la un proiect de propunere de desfiinţare a SIIJ (...), atât pandemia Covid-19, cât şi situaţia politică au împiedicat aceşti paşi, iar secţia specială rămâne operaţională. La 21 iulie 2020, Parlamentul a respins un proiect de (...) desfiinţare a SIIJ, iniţiativă legislativă care primise şi un aviz consultativ negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Deşi autorităţile şi părţile interesate raportează că, din octombrie 2019, Secţia a încetat practica de retragere a apelurilor şi recursurilor, iar numărul dosarelor iniţiate împotriva magistraţilor a scăzut, este îngrijorător faptul că ea poate fi folosită ca instrument de presiune asupra magistraţilor", se arată în raportul Comisiei Europene.

Oficialii europeni au analizat şi aspectele privind numirea procurorilor de rang înalt. Astfel, ei constată că, deşi autorităţile de la Bucureşti au numit în ultimele zece luni procurorul-general, procurorul şef al DNA şi procurorul-şef al DIICOT, doar şeful Anticorupţie are aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

"Această situaţie a evidenţiat deficienţele de lungă durată stabilite anterior de Comisie, care, în contextul MCV, a recomandat necesitatea unei proceduri de numire mai solide şi independente şi că o soluţie durabilă ar putea fi realizată cel mai bine cu sprijinul Comisiei de la Veneţia", se arată în secţiunea privind România a raportului privind statul de drept la nivelul Uniunii Europene.

Oficialii europeni susţin că un rol important în acest context ar trebui să îi revină Consiliului Superior al Magistraturii, dar că din păcate activitatea recentă a acestei instituţii este una controversată.

"Percepţia independenţei judiciare în rândul publicului larg este scăzută şi arată o tendinţă de scădere în ultimii ani. Nivelul de independenţă judiciară percepută în rândul publicului general rămâne scăzut (37%) şi este în scăderer. La nivelul companiilor, nivelul de independenţă judiciară percepută este mediu (53%). În ambele cazuri, motivul cel mai adesea invocat pentru lipsa percepută de independenţă judiciară este legat de ingerinţa sau presiunea guvernului şi a politicienilor. Dezbaterea publică asupra sistemului judiciar a fost marcată de tensiuni puternice şi de existenţa unor atacuri publice asupra sistemului judiciar din lumea politică şi mass-media, dar astfel de tensiuni au scăzut semnificativ în actualul guvern. Deşi Consiliul Superior al Magistraturii a reacţionat la unele plângeri aduse în atenţia sa cu privire la apărarea independenţei, reputaţiei şi imparţialităţii magistraţilor, activitatea generală a Consiliului în acest domeniu a fost limitată", se arată în raport.

Deficit crescut de resurse umane în sistemul judiciar

Toată această presiune asupra sistemului judiciar a dus la creşterea numărului magistraţilor care doresc să iasă la pensie, în baza noilor modificări legislative, dar a căror aplicare a fost amânată până la începutul anului viitor.

În legătură cu acest aspect, documentul întocmit de funcţionarii Comisiei Europene arată: "Deficitul de resurse umane în sistemul de justiţie a crescut. În decembrie 2019, peste 12% din posturile de judecător şi aproape 20% din posturile de procuror erau vacante. Există îngrijorări cu privire la faptul că sistemul judiciar ar putea deveni din ce în ce mai puţin dotat odată cu intrarea în vigoare a noului sistem de pensionare anticipată pentru judecători. Amânarea intrării în vigoare a noului sistem de pensionare a magistraţilor este o soluţie temporară, care nu răspunde pe deplin preocupărilor de a asiugra resursa umană necesară sistemului judiciar. Mai mult decât atât, instanţele inferioare sunt, de asemenea, susceptibile de a fi afectate de lipsa de personal, deoarece noile dispoziţii au prelungit perioada de formare şi stagiu pentru judecătorii aspiranţi, pandemia Covid-19 a întârziat noile proceduri de intrare în magistratură şi nu au fost prezentate strategii de resurse umane de către Consiliul Superior a Magistraturii. Mai mult, Curtea Constituţională a decis că dispoziţia care îi încredinţează Consiliului Superior al Magistraturii sarcina de a aproba regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru admiterea în sistemul judiciar este neconstituţională, ceea ce poate duce la întârzieri suplimentare în angajarea de personal".

Oficialii de la Bruxelles se referă şi la revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA. Ei amintesc în raport decizia CEDO din primăvara acestui an şi susţin că magistraţii au dreptul să participe la dezbaterea publică, în ciuda practicii Inspecţiei Judiciare de a iniţia proceduri disciplinare împotriva judecătorilor şi procurorilor pe baza declaraţiilor lor publice cu privire la reformele legislative din sistem.

În privinţa răspunderii magistraţilor pentru daunele cauzate de o hotărâre pronunţată cu rea-credinţă sau neglijenţă gravă, o astfel de posibilitate trebuie circumscrisă cu garanţii clare pentru a proteja judecătorii împotriva abuzului şi împiedica Executivul să exercite o presiune nejustificată asupra magistraţilor, se arată în documentul citat.

Comisia Europeană: Deciziile Curţii Constituţionale şi înfiinţarea SIIJ au impact negativ asupra luptei anticorupţie

În privinţa luptei anticorupţie, oficialii europeni consideră că România are un cadru strategic naţional cuprinzător bazat pe participarea mare a actorilor instituţionali naţionali şi locali.

"Eficienţa cercetării şi sancţionării faptelor de corupţie a fost afectată de presiunea politică exercitată asupra cadrului legal şi instituţional. În perioada 2013-2017, palmaresul instituţiilor implicate în anchetarea, urmărirea penală şi pronunţarea unei corupţii la nivel mediu şi mediu a fost puternic şi menţinut în mod constant. În 2018 şi 2019, în timp ce instituţiile au continuat să investigheze şi să sancţioneze infracţiunile de corupţie la nivel înalt, rapoartele MCV au menţionat un presiunea exercitată asupra parchetelor anticorupţie, care a avut un impact negativ cu privire la desfăşurarea activităţii acestora. Atât şeful DNA, cât şi procurorul general au raportat, pentru anul 2019, o scădere a rezultatelor în lupta împotriva corupţiei. Crearea Secţiei de Investigare a infracţiunilor din cadrul sistemului judiciar (SIIJ) a avut, de asemenea, un impact asupra rezultatelor luptei împotriva corupţiei la nivel înalt. În plus, o serie de decizii ale Curţii Constituţionale au avut un impact special asupra cazurilor de corupţie la nivel înalt, în special deciziile privind practicile de înfiinţare a completelor penale de trei şi cinci judecători din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la metodele de supraveghere tehnică (interceptări telefonice) şi cu privire la infracţiunile legate de corupţie sau de abuz în serviciu. Potrivit DNA, implicaţiile combinate ale acestor decizii sunt deosebit de severe, ducând la închiderea unor dosare, anularea unor cauze în instanţă, anularea deciziilor definitive ale instanţelor şi redeschiderea proceselor pe fondul cazurilor în cauză, cu riscul de a permite prescripţia răspunderii penale pentru infracţiunile de corupţie", se arată în raportul Comisiei Europene.

Cu toate acestea, oficialii de la Bruxelles precizează că, în primele luni ale anului 2020, situaţia pare să se fi îmbunătăţit odată cu reducerea presiunii politice şi cu numirea unor echipe de conducere stabile la principalele parchete de la nivel naţional - DNA, DIICOT şi Parchetul General.

În raport se mai menţionează că incertitudinea continuă cu privire la modificările Codului penal şi a Codului de procedură penală, care pun în pericol lupta împotriva corupţiei.

"În aprilie 2019, amendamentele la Codul penal, Codul de procedură penală şi legea specială privind corupţia au fost adoptate de Parlament prin proceduri de urgenţă cu potenţiale consecinţe negative asupra luptei împotriva criminalităţii în general şi a luptei împotriva corupţiei în special. Aceste amendamente, care au urmat unei prime încercări eşuate de slăbire a codurilor penale în 2018, au fost criticate pe scară largă şi au fost declarate neconstituţionale în iulie 2019. (...) Sarcina de a alinia Codul penal şi Codul de procedură penală la toate deciziile Curţii Constituţionale rămâne în curs. Rămâne, aşadar, incertitudinea juridică şi riscurile pentru durabilitatea luptei împotriva corupţiei", se arată în documentul citat.

În raport se mai arată că garanţiile legale relevante privind libertatea mass-media şi pluralismul sunt în vigoare. Cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea şi aplicarea cadrului legislativ existent. Transparenţa dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audio-vizuală nu are resursele necesare pentru a-şi îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanţiile legale specifice pentru independenţa editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacţiei sau editorilor.

În privinţa activităţii Parlamentului, oficialii europeni constată că legislaţia cheie este modificată prea des, în timp ce obiectivul modificărilor este adesea neclar şi legile rezultate pot fi contradictorii. Comisia Europeană consideră că în ultimii trei ani au fost iniţiate şi adoptate de Parlament numeroase modificări legislative ale aceloraşi legi, inclusiv modificări contradictorii. Instituţia europeană arată că în timpul procesului de legiferare, Consiliul legislativ îşi exercită adesea prerogativa de a evidenţia caracterul contradictoriu al proiectelor de amendamente, precum şi posibilele incompatibilităţi cu Constituţia, dar opiniile sale sunt doar consultative. De aceea, o mare parte din propunerile legislative adoptate de Parlament sunt contestate la Curtea Constituţională înainte de promulgarea lor.

Cu toate observaţiile de mai sus, conform prezentării generale a raportului de către oficialii Comisiei Europene, România nu mai este una dintre oile negre ale Uniunii cu privire la statul de drept, cele mai atacate autorităţi fiind cele din Ungaria şi Polonia.

KLAUS IOHANNIS: "Va fi nevoie de o altă majoritate parlamentară pentru modificarea legilor justiţiei"

România are multe restanţe, printre care şi recomandările din rapoartele MCV, GRECO şi Opiniile Comisiei de la Veneţia care trebuie implementate curând, dar care trebuie să se reflecte în soluţii legislative votate de un parlament responsabil, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, cu prilejul conferinţei de presă ţinută aseară la Palatul Cotroceni, după ce Comisia Europeană a publicatul raportul privind situaţia statului de drept în fiecare ţară membră a Uniunii.

"Reintroducerea concursului pentru promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigurarea independenţei procurorilor, o procedură transparentă pentru numirea procurorilor şefi, echilibru instituţional la numirea şi revocarea din funcţii, desfiinţarea Secţiei Speciale, iată câteva dintre cele mai importante aspecte care trebuie clarificate", a declarat Klaus Iohannis.

Proiectele legislative menţionate de preşedintele ţării au fost prezentate aseară, spre dezbatere publică, de Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei.

În legătură cu modificările propuse, şeful statului a precizat: "Doar prin dialog transparent şi extins pot fi reparate prevederile care s-au dovedit toxice pentru justiţie. (...) Intervenţiile legislative intempestive şi brutale ale PSD în perioada 2017 - 2019 au fost extrem de criticate. Efectul acestor amputări legislative s-a concretizat într-un asalt pesedist asupra justiţiei, concertat şi bine pus la punct. Toţi ştim reacţia societăţii civile, a mediului profesional, a organismelor europene. (...) Printr-un efort comun s-a evitat îngenuncherea justiţiei. De la proteste, sesizări la CCR, Comisia de la Veneţia sau alte organisme europene, până la demersurile instanţelor care au sesizat instanţele europene - toate au determinat evitarea acelui pericol".

Preşedintele a spus că pentru modificarea legilor justiţiei este nevoie însă de o altă configuraţie parlamentară.

"Va fi nevoie de o altă majoritate parlamentară care să îşi asume şi să voteze legi coerente ale justiţiei. Această contrareformă din ultimii ani a bulversat justiţia şi a afectat independenţa, profesionalismul, imparţialitatea şi meritocraţia. Proiectele normative au rolul de a repune pe mecanisme corecte sistemul de justiţie. O justiţie corectă şi egalitatea în faţa legii sunt pilonii esenţiali ai unei democraţii autentice. De aceea, în decembrie trebuie să continuăm drumul pentru dezvoltarea României, iar majoritatea nocivă care a acţionat până acum în Parlament trebuie sancţionată prin vot", a spus Klaus Iohannis.

Referitor la raportul întocmit de Comisia Europeană, preşedintele a spus că este primul document oficial la nivelul Uniunii care analizează situaţia statului de drept în toate ţările membre şi, pe baza lui, ne putem da seama unde este nevoie de mai multă acţiune şi unde sunt exemple de bune-practici. Şeful statului s-a exprimat şi în legătură cu discuţia de la nivel european privind condiţionarea alocărilor financiare de respectarea statului de drept.

"Suntem de acord cu condiţionarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. Cum se poate face acest lucru? Prin analiză, prin studiu şi în final prin vot", a afirmat Klaus Iohannis.

La finalul conferinţei de presă, preşedintele a vorbit şi despre recenta decizie a Curţii Constituţionale prin care Parlamentul este abilitat să stabilească data alegerilor parlamentare.

"Nu comentez decizia CCR. Pana când nu văd motivarea ei, e dificil de evaluat ce se întâmplă în continuare. După ce o voi primi, o voi citi cu mare atenţie cu specialiştii din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, analizăm situaţia şi luăm o măsură pe care ulterior o anunţăm public", a spus Klaus Iohannis.

Şeful statului a mai spus că nu vede oportună amânarea alegerilor parlamentare programate pentru 6 decembrie, deoarece după expirarea mandatului actualei componenţe a Parlamentului, riscăm să intrăm într-o perioadă incertă, în care senatorii şi deputaţii ale căror mandate expiră în 20 decembrie vor putea vota doar legi simple, nu şi legi organice, ceea ce va avea efecte negative pentru stăpânirea pandemiei şi pentru ieşirea economiei din actuala situaţie în care se află. (G.M.)

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. Și uite așa, justiția română va redeveni stat în stat, fără ca procurorii și judecătorii ( oricâți ar fi ei) care fac abuzuri sau iau decizii pe picior sa poată fi trași la răspundere. Curat democrație, coane Iohanis!

    1. UE pana acum e un fel de salata .De ce nu are un sistem de justitie unic?Ca sa-i chinuie pe unii.!(care se incapataneaza sa aiba coloana dreapta).

      La SIIJ ,E ANCHETATA SCAMATOAREA KOVESI! ?De aceia trebuie desfintata sectia!

    stapanii de la bruxelles , condusi de germania , nici nu se mai feresc . stai in genunchi cu botnita , esti stat de drept , nu ? , iti taiem fondurile ! asta cu ajutorul cozilor de topor din justitie si securitate .

    Pai, daca au scapat e Dragnea, acum satanistii de la Bruxelles se indreapta impotriva lui Orban(nu Sica, caci ala e pres in fatza lor) si a lui PIS din Polonia, care din fericire, sunt niste nuci mult mai tari!

    da... a ajuns oaie blonda :)))

    resurse moka sau la juma de pret :))

    Ungaria si Polonia, cele doua state membre care au inceput sa puna conditii in UE....ce coincidenta....

    1. corect :)

      dar e ok, sa le lasam pe ele - ungaria si polonia - sa fie ciufulite :) 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa FONDURI EUROPENE
DTLAWYERS
BTPay
Nuclearelectrica

Curs valutar BNR

23 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8744
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1145
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5485
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3849
Gram de aur (XAU)Gram de aur252.5738

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie