Reuters: Aproape 50 de miliarde de dolari din producţia de petrol, pierdute după 50 de zile de război în Iran

Economia mondială a înregistrat pierderi de peste 50 de miliarde de dolari din cauza producţiei de petrol neînregistrate de la declanşarea războiului cu Iranul, în urmă cu aproape 50 de zile, iar efectele crizei energetice ar putea persista luni sau chiar ani, potrivit estimărilor Reuters şi analizelor de piaţă.

Conform sursei citate, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a anunţat vineri că Strâmtoarea Ormuz a fost redeschisă în urma armistiţiului din Liban, în timp ce preşedintele american Donald Trump a declarat că se aşteaptă ca un acord pentru încheierea conflictului cu Iranul să fie încheiat „în curând”, fără a preciza un calendar clar.

De la izbucnirea crizei, la finalul lunii februarie, peste 500 de milioane de barili de ţiţei şi condensat au fost retraşi din circuitul global, conform datelor furnizate de compania Kpler, marcând cea mai amplă perturbare a aprovizionării energetice din epoca modernă.

Analistul Iain Mowat, de la Wood Mackenzie, arată că volumul pierdut este echivalent cu reducerea consumului global de combustibil pentru aviaţie timp de zece săptămâni, cu oprirea totală a transportului rutier la nivel mondial pentru 11 zile sau cu absenţa completă a petrolului din economie timp de aproximativ cinci zile.

Estimările Reuters indică faptul că cele 500 de milioane de barili echivalează cu aproape o lună de consum de petrol în Statele Unite sau chiar mai mult decât necesarul lunar al întregii Europe.

Aceeaşi cantitate ar putea acoperi circa şase ani de consum al armatei americane, raportat la un necesar anual de aproximativ 80 de milioane de barili, ori ar putea susţine industria globală de transport maritim pentru aproximativ patru luni.

Datele reflectă perturbări semnificative în piaţa energetică, în condiţiile în care statele din Golful Persic au pierdut în luna martie circa 8 milioane de barili pe zi din producţie, un nivel apropiat de producţia cumulată a companiilor ExxonMobil şi Chevron.

Exporturile de combustibil pentru aviaţie din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain şi Oman au scăzut de la aproximativ 19,6 milioane de barili în februarie la doar 4,1 milioane de barili în martie şi aprilie, cumulat până în prezent.

Volumul pierdut ar fi fost suficient pentru circa 20.000 de zboruri dus-întors între aeroporturile New York JFK şi Londra Heathrow.

La un preţ mediu de aproximativ 100 de dolari pe baril de la începutul conflictului, cantităţile neproduse se traduc în pierderi de aproximativ 50 de miliarde de dolari, potrivit lui Johannes Rauball, analist senior în cadrul Kpler.

Această valoare este comparabilă cu circa 1% din produsul intern brut anual al Germaniei sau cu economia unor state mai mici, precum Letonia ori Estonia.

Chiar dacă Iranul a anunţat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, reluarea completă a producţiei şi a fluxurilor de energie ar putea fi lentă. Stocurile globale de ţiţei depozitate pe uscat au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili doar în luna aprilie, iar întreruperile de producţie au ajuns, de la sfârşitul lunii martie, la circa 12 milioane de barili pe zi, potrivit datelor Kpler.

În acelaşi timp, câmpurile petroliere de ţiţei greu din Kuweit şi Irak ar putea avea nevoie de patru până la cinci luni pentru a reveni la parametri normali, ceea ce ar putea menţine presiunea asupra stocurilor până în perioada verii.

În plus, avariile suferite de unele capacităţi de rafinare şi de complexul de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar ar putea face ca refacerea completă a infrastructurii energetice din regiune să se întindă pe parcursul mai multor ani.