Reuters: Aurul rămâne un activ de refugiu pentru băncile centrale în pofida creşterii randamentelor obligaţiunilor

Aurul continuă să fie considerat un activ strategic de rezervă, în condiţiile în care nivelul ridicat al datoriei publice şi instabilitatea geopolitică susţin cererea pentru metalul preţios ca activ de refugiu, chiar dacă randamentele obligaţiunilor au crescut puternic, au declarat luni doi oficiali ai unor bănci centrale, transmite Reuters.

În mod tradiţional, preţul aurului este afectat de creşterea randamentelor obligaţiunilor, deoarece aceasta majorează costul de oportunitate al deţinerii unui activ care nu generează dobândă, relatează Reuters.

În acest an însă, deşi aurul s-a depreciat cu aproximativ 4%, iar randamentele titlurilor de Trezorerie americane au ajuns la niveluri maxime ale ultimelor decenii, preţul metalului preţios s-a menţinut peste pragul de 4.000 de dolari pe uncie, potrivit Reuters.

Achiziţiile efectuate de băncile centrale şi cererea pentru active considerate sigure au contribuit semnificativ la susţinerea preţului aurului, potrivit analiştilor citaţi de Reuters.

„Aurul este un activ de refugiu, probabil activul de refugiu, după cum demonstrează performanţa sa de-a lungul timpului şi într-o gamă largă de crize”, a declarat Sergio Nicoletti Altimari, viceguvernator al Băncii Italiei, la conferinţa anuală a London Bullion Market Association, organizată la Sorrento, relatează Reuters.

„Acest rol este deosebit de relevant astăzi, într-un mediu caracterizat de riscuri geopolitice ridicate şi preocupări privind fragmentarea economică”, a adăugat oficialul, potrivit Reuters.

Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a afirmat că randamentele mai mari sporesc atractivitatea relativă a obligaţiunilor pentru administratorii rezervelor valutare ale băncilor centrale, transmite Reuters.

În acelaşi timp, argumentele pentru diversificarea rezervelor prin deţinerea de aur rămân importante, în contextul tensiunilor geopolitice şi al riscului de credit asociat nivelurilor ridicate ale datoriei, potrivit Reuters.

Cererea de aur din partea băncilor centrale este estimată să scadă în 2026 cu 15%, până la aproximativ 720 de tone, potrivit unei prognoze publicate în iunie de firma de consultanţă Metals Focus şi citate de Reuters.

Chiar şi în aceste condiţii, volumul estimat ar urma să rămână peste nivelurile înregistrate înainte de 2022, relatează Reuters.

Altimari a afirmat că piaţa aurului a trecut printr-o schimbare structurală după 2022, determinată în special de achiziţiile băncilor centrale din economiile emergente, potrivit Reuters.

Preocupările legate de nivelul ridicat al datoriei publice şi de extinderea fiscală au contribuit, de asemenea, la susţinerea cererii pentru aur şi au slăbit relaţia inversă tradiţională dintre preţul metalului şi randamentele reale ale obligaţiunilor, relatează Reuters.

„Aceste forţe au devenit deosebit de evidente anul trecut şi la începutul acestui an, când relaţia tradiţională dintre aur şi randamentele reale s-a slăbit semnificativ”, a declarat oficialul Băncii Italiei, potrivit Reuters.

Schimbări importante au avut loc şi pe piaţa din China, cel mai mare consumator mondial de aur, transmite Reuters.

Zeng Hui, vicepreşedinte al Shanghai Gold Exchange, a declarat că investiţiile şi investitorii instituţionali au început să joace un rol tot mai important pe piaţa chineză, relatează Reuters.

În 2025, achiziţiile de lingouri şi monede de aur au depăşit pentru prima dată în China consumul de aur destinat bijuteriilor, evoluţie care reflectă schimbarea structurii cererii pentru metalul preţios, potrivit Reuters.