Reuters: BIS avertizează că datoriile ridicate şi schimbările de pe pieţe vor complica gestionarea viitoarelor crize

Băncile centrale vor continua să aibă un rol esenţial în gestionarea viitoarelor crize financiare, însă nivelurile ridicate ale datoriei publice şi transformările rapide ale pieţelor ar putea face intervenţiile mai dificile şi mai controversate, a avertizat luni Pablo Hernandez de Cos, directorul general al Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), transmite Reuters.

Hernandez de Cos, considerat unul dintre principalii candidaţi pentru conducerea Băncii Centrale Europene după încheierea mandatului Christinei Lagarde anul viitor, a declarat, într-un discurs susţinut la Viena, că seria de crize din ultimele două decenii a evidenţiat importanţa intervenţiilor rapide ale băncilor centrale pentru calmarea turbulenţelor de pe pieţe, potrivit Reuters.

Contextul în care ar putea apărea următoarea criză financiară este însă diferit, în condiţiile în care datoria publică din multe economii se apropie de cele mai ridicate niveluri înregistrate după Al Doilea Război Mondial, iar deficitele bugetare şi presiunile asupra finanţelor publice sunt de aşteptat să rămână ridicate, relatează Reuters.

În acest context, băncilor centrale le-ar putea fi mai dificil să distingă între disfuncţionalităţile pieţelor care justifică intervenţia şi preocupările legitime ale investitorilor privind sustenabilitatea finanţelor publice, potrivit Reuters.

„Dacă disfuncţionalităţile pieţei ameninţă stabilitatea financiară sau transmisia politicii monetare, băncile centrale trebuie să intervină”, a declarat Hernandez de Cos, citat de Reuters. „Dar atunci când datoria este ridicată şi necesarul de finanţare publică este mare, chiar şi o operaţiune bine concepută poate fi interpretată printr-o perspectivă fiscală”, a adăugat el.

Avertismentul vine într-un moment în care randamentele obligaţiunilor au crescut puternic la nivel global, iar diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor franceze şi cele ale Germaniei s-a majorat, readucând în atenţie riscurile asociate crizei datoriilor din zona euro, relatează Reuters.

Şeful BIS a atras atenţia şi asupra influenţei tot mai mari a instituţiilor financiare nebancare, precum fondurile speculative, fondurile de pensii şi administratorii de active, care au devenit deţinători importanţi de obligaţiuni guvernamentale, potrivit Reuters.

Deşi aceste instituţii contribuie la lichiditatea pieţelor în perioade normale, utilizarea efectului de levier şi a finanţării prin pieţe poate amplifica tensiunile în perioade de criză, a avertizat Hernandez de Cos, citat de Reuters.

El a indicat turbulenţele de pe piaţa titlurilor de Trezorerie americane din martie 2020 şi criza obligaţiunilor britanice din 2022 drept exemple ale acestor riscuri, relatează Reuters.

Hernandez de Cos a apreciat că reacţia Băncii Angliei din 2022 oferă un posibil model pentru utilizarea achiziţiilor de active în perioade de criză, potrivit Reuters.

Limitarea clară a perioadei şi volumului achiziţiilor, precum şi existenţa unor mecanisme de comunicare şi guvernanţă bine definite s-au dovedit eficiente, a afirmat şeful BIS, citat de Reuters.

În cazul unei crize mai ample şi mai persistente, însă, angajamentul unei bănci centrale de a menţine astfel de limite ar putea să nu mai fie credibil, a avertizat el, potrivit Reuters.

Online banking-ul, reţelele sociale, monedele stabile şi inteligenţa artificială ar putea, de asemenea, să accelereze viitoarele crize financiare, relatează Reuters.

Retragerile rapide de bani prin intermediul platformelor digitale şi răspândirea accelerată a informaţiilor, inclusiv a celor false, ar putea obliga autorităţile să reacţioneze mult mai repede decât în trecut, potrivit Reuters.

Hernandez de Cos a cerut o reglementare mai strictă a instituţiilor financiare nebancare şi a noilor tehnologii financiare, pentru limitarea riscului moral şi păstrarea eficienţei instrumentelor de intervenţie ale băncilor centrale, relatează Reuters.

„Băncile centrale au un rol esenţial, dar la fel şi autorităţile de reglementare şi guvernele”, a afirmat şeful BIS, subliniind că menţinerea cooperării internaţionale este crucială, potrivit Reuters.

El a adăugat că liniile de swap dintre băncile centrale rămân instrumente esenţiale pentru stabilizarea sistemului financiar global în perioade de tensiuni acute, relatează Reuters.