Reuters: Centrele de date cu AI din Europa caută energie şi terenuri mai ieftine şi mai rapide

Dezvoltatorii europeni de centre de date pentru inteligenţă artificială caută locaţii mai puţin tradiţionale, departe de marile oraşe, unde pot beneficia de energie şi terenuri mai ieftine şi de timpi de conectare mai rapizi, arată o analiză a datelor consultată de Reuters.

Această tendinţă poate însemna investiţii în zone defavorizate, unde guvernele încearcă să stimuleze locurile de muncă şi creşterea economică, dar dezvoltatorii riscă şi opoziţia locuitorilor îngrijoraţi de diminuarea habitatelor naturale şi de concurenţa pentru energie şi apă, potrivit sursei citate.

JLL a distribuit date despre planurile pentru centre de date hiperscalare care urmează să devină online rapid în următorii doi ani, precizează Reuters. Centrele, care nu trebuie să fie la fel de aproape de utilizatorii finali, vor fi de peste trei ori mai departe de oraşele mari decât cele construite în ultimii trei ani, conform sursei citate.

JLL nu a dezvăluit numele companiilor care dezvoltă centrele, deşi cele mai mari companii din lume, cum ar fi Meta, Google şi Microsoft investesc la nivel global, adaugă Reuters.

Între 2026 şi 2028, distanţa medie a amplasamentelor faţă de un centru major va fi de 175 de kilometri (109 mile), comparativ cu 46 de kilometri pentru proiectele realizate între 2022 şi 2025, deoarece energia şi terenurile din oraşe precum Londra şi Frankfurt devin rare, informează Reuters.

Datele arată că proiectele greenfield reprezintă 39% din portofoliul viitorului Europei, comparativ cu doar 8% din proiectele finalizate, conform sursei. În acelaşi timp, se aşteaptă ca ponderea proiectelor în curs de dezvoltare în zonele centrale ale oraşelor să scadă de la 13% la 5%, restul urmând să se îndrepte spre zone industriale sau la marginea oraşului, potrivit sursei menţionate.

Schimbarea este determinată în mare măsură de campusurile de formare în domeniul inteligenţei artificiale, care necesită cantităţi uriaşe de energie electrică, precum şi apă pentru răcire, transmite Reuters.

„Factorul determinant este din ce în ce mai mult locul în care se poate asigura suficientă energie, mai degrabă decât pur şi simplu locul în care există cerere. Centrele de date sunt aduse acolo unde este energie, nu invers”, a declarat Assad Noori, şeful centrelor de date JLL din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, potrivit Reuters.

JLL estimează că cei mai mari patru furnizori de cloud hiperscalare din lume vor cheltui 725 de miliarde de dolari în 2026, în creştere cu 77% faţă de 410 miliarde de dolari în 2025, în mare parte pe calcul bazat pe inteligenţă artificială şi infrastructură pentru centre de date, transmite Reuters.

Până în 2030, volumul de muncă al inteligenţei artificiale ar putea reprezenta aproximativ jumătate din capacitatea centrelor de date la nivel global, a adăugat acesta, potrivit sursei.

Alte surse de analiză a centrelor de date au susţinut tendinţa arătată de JLL, adaugă Reuters.

Dintre cele nouă centre de date propuse în Europa, cu o capacitate de peste gigawaţi, doar unul este planificat în apropierea unui oraş important, Parisul, restul fiind răspândite în zone de la Spania rurală până în nordul Suediei, conform proiectelor DC Byte în stadiu incipient de urmărire a datelor, precizează Reuters.

Deşi pieţele principale Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris şi Dublin rămân cele mai mari şi continuă să fie la mare căutare, acestea se confruntă din ce în ce mai mult cu lipsuri de terenuri, restricţii de planificare şi perioade lungi de aşteptare pentru conexiunile la reţea, relatează Reuters.

„Pieţele principale ale Europei vor rămâne critice, deoarece cererea din partea întreprinderilor nu scade”, a declarat Martin Jensen, preşedintele diviziei de centre de date EMEA a JLL, potrivit Reuters. „Infrastructura de inteligenţă artificială la scară hiperscalară necesită o scară complet diferită de putere şi teren”, a adăugat el, conform sursei.

Conform JLL, terenurile electrice costă în medie 2,36 milioane de euro pe megawatt de sarcină IT în pieţele principale, 978.000 de euro în oraşele considerate secundare, inclusiv Copenhaga, Varşovia şi Milano, şi 512.000 de euro în zonele terţiare, cum ar fi Bordeaux, unde costurile pot fi de doar 200.000 de euro, relatează Reuters.

Amsterdam rămâne cea mai scumpă piaţă, cu aproximativ 2,7 milioane de euro pe megawatt, urmată de Londra, cu 2,6 milioane de euro, şi Frankfurt, cu 2,5 milioane de euro, precizează Reuters.

„Londra a cunoscut deja o dezvoltare semnificativă a infrastructurii digitale impulsionată de cloud şi are alte clase de active care concurează pentru spaţiu, ceea ce duce la preţuri ridicate ale terenurilor. Energia electrică este acum limitată în locaţiile cheie din cloud de pe piaţă”, a declarat Rupert Duckworth, director asociat al departamentului de consultanţă pentru centre de date EMEA la firma imobiliară Savills, conform Reuters.