Reuters: FMI afirmă că economia globală face faţă şocului energetic şi se confruntă cu îngrijorări fiscale

Directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a declarat, marţi, că economia globală a depăşit şocul energetic din războiul iranian mai bine decât se temuse, însă aceasta şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la deteriorarea condiţiilor fiscale din unele ţări, demonstrată de creşterea randamentelor obligaţiunilor şi de un proces de dezinflaţie blocat, relatează Reuters.

Georgieva a declarat reporterilor, într-o conferinţă de presă înaintea reuniunii liderilor financiari ai Grupului celor 20 de săptămâna viitoare, care va avea loc la Asheville, Carolina de Nord, că există o „încordare” între şocul negativ al ofertei de energie din Golf şi factorii de creştere favorabili generaţi de boom-ul investiţiilor în inteligenţa artificială, care începe să se răspândească dincolo de graniţele SUA, transmite Reuters.

Ea a spus că riscurile la adresa perspectivei globale sunt mai echilibrate decât în ​​aprilie, dar încă înclinate în jos, din cauza presiunilor fiscale tot mai mari şi a potenţialului ca băncile centrale să menţină o politică monetară restrictivă pentru a controla inflaţia, informează Reuters.

Creşterea economică globală „rezistă unor obstacole puternice cauzate de nivelurile ridicate ale datoriilor, inflaţia persistentă şi tensiunile comerciale. Până acum, a depăşit şocul energetic cauzat de închiderea Strâmtorii Hormuz mai bine decât ne temeam, datorită unei combinaţii de factori”, a declarat Georgieva, potrivit sursei citate.

Aceşti factori includ reducerea rezervelor de petrol şi gaze ale multor ţări, creşterea aprovizionării cu energie din afara Golfului, scăderea cererii de energie, creşterea capacităţii de energie regenerabilă şi revenirea la producerea de energie pe bază de cărbune în unele locuri, conform sursei menţionate.

Investiţiile în inteligenţă artificială din SUA menţin profiturile corporative şi cheltuielile de consum puternice, iar alte ţări îşi intensifică construcţia de centre de date şi aprovizionarea cu hardware pentru inteligenţa artificială, a spus ea, potrivit aceleiaşi surse.

Prezentarea sa generală a condiţiilor economice globale nu a venit cu noi previziuni, adaugă Reuters. FMI şi-a redus în iulie previziunile de creştere globală pentru 2026 la un procent lent de 3,0% şi a avertizat în acelaşi timp asupra unor riscuri suplimentare de scădere legate de războiul din Orientul Mijlociu, fragmentarea comerţului şi potenţiala incertitudine legată de inteligenţa artificială, relatează Reuters.

Următoarea actualizare a previziunilor sale cu privire la creşterea globală se va face la mijlocul lunii octombrie, în cadrul reuniunilor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale de la Bangkok, precizează Reuters.

Georgieva a avertizat împotriva automulţumirii factorilor de decizie politică, pe fondul preţurilor ţiţeiului de referinţă Brent, care au oscilat în intervalul 80-90 de dolari pe baril de la mijlocul lunii iunie, mult sub vârfurile de primăvară de peste 118 dolari, adaugă sursa citată.

„Şocul energetic nu s-a încheiat. O nouă creştere a preţurilor petrolului ar putea alimenta inflaţia, forţând băncile centrale să menţină o poziţie de politică restrictivă, cu implicaţii în domino asupra costurilor serviciului datoriei şi asupra activităţii economice.”, a declarat Georgieva, potrivit sursei citate.

Ea a spus că toate ţările trebuie să îşi abordeze problemele fiscale şi „să formuleze şi să prezinte planuri credibile pentru a se asigura că datoria şi deficitele lor se află pe o traiectorie sustenabilă”, transmite Reuters.

Ea nu a evidenţiat ţările individuale care au nevoie de consolidare fiscală, adaugă Reuters. Însă comentariile ei vin după creşterea bruscă de săptămâna trecută a randamentelor obligaţiunilor Trezoreriei SUA pe 30 de ani, la maximele ultimilor 19 ani, care l-a determinat pe secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, să anunţe o dublare surprinzătoare a volumului de răscumpărare a obligaţiunilor pe termen lung, în efortul de a menţine costurile de împrumut la un nivel scăzut, relatează Reuters.

FMI a cerut de mult timp Washingtonului să reducă deficitele fiscale în creştere, ceea ce ar contribui, de asemenea, la reducerea deficitelor comerciale şi de cont curent ale SUA, potrivit sursei menţionate.

Georgieva a declarat că băncile centrale trebuie să rămână „concentrate în permanenţă” asupra mandatelor lor de stabilitate a preţurilor, pe fondul riscurilor inflaţioniste continue, în ciuda îngrijorării exprimate că o politică monetară restrictivă ar frâna creşterea economică, informează Reuters.

Ea a mai spus că ţările trebuie să abordeze „dezechilibrele globale excesive” care cauzează tensiuni comerciale, potrivit sursei citate. Nu a numit ţări specifice, dar Georgieva a cerut de mult timp Chinei să îşi reechilibreze modelul de creştere, îndepărtându-se de exporturile care au inundat pieţele globale cu bunuri ieftine, şi îndreptându-se către unul determinat de cererea internă a consumatorilor, conform sursei menţionate.

„O economie mai echilibrată este o economie globală mai puternică, iar acest lucru este benefic pentru toată lumea”, a spus ea, adăugând că acest lucru este mai greu de realizat într-o lume mai fragmentată, potrivit aceleiaşi surse.

FMI îşi rafinează modelul de evaluare a soldurilor externe, a spus ea, şi va aprofunda analiza factorilor care cauzează aceste dezechilibre, inclusiv interacţiunea dintre tendinţele macroeconomice, politica comercială şi industrială, într-o serie de lucrări viitoare, transmite Reuters.