Reuters: NATO a interceptat submarine ruseşti care testau o armă secretă împotriva cablurilor submarine din Arctica

În apele arctice din apropierea arhipelagului Svalbard, forţele aliate din cadrul NATO au surprins în primăvara acestui an submarine ruseşti care se antrenau pentru a lansa o armă secretă concepută pentru a scoate din funcţiune cablurile submarine critice fără a lăsa urme, relatează agenţia Reuters pe baza declaraţiilor a doi oficiali occidentali. Operaţiunea clandestină a fost desfăşurată de Direcţia Principală de Cercetare Subacvatică a Moscovei (GUGI), structură care a utilizat submersibile de mare adâncime pentru a simula folosirea acestei tehnologii sofisticate şi distructive.

O misiune comună desfăşurată de Marea Britanie, Norvegia şi Statele Unite a urmărit şi a interceptat navele ruseşti pe mare, împiedicându-le să îşi finalizeze exerciţiul şi forţându-le să părăsească zona, arată sursele citate sub protecţia anonimatului. Deşi autorităţile de la Londra şi Oslo au dezvăluit în luna aprilie existenţa unei operaţiuni ruse acoperite în Oceanul Arctic, descoperirea noii arme, perimetrul exact al operaţiunii şi implicarea directă a forţelor americane nu au fost raportate anterior.

Confruntarea la mare adâncime are loc într-o perioadă în care comunitatea occidentală de informaţii se teme că Moscova îşi intensifică acţiunile de sabotaj în Europa şi se pregăteşte pentru un conflict cu NATO, existând îngrijorări că Rusia ar putea testa clauza de apărare colectivă din Articolul 5 prin distrugerea cablurilor submarine, menţionează publicaţia. Aceste cabluri, cu o grosime similară unui furtun de grădină, sunt vitale pentru conectivitatea globală de internet şi tranzacţiile financiare internaţionale, două linii de fibră optică lungi de 1.400 de kilometri legând Svalbard de Norvegia continentală la adâncimi de până la 2.700 de metri şi transportând volume masive de date descărcate la staţia terestră SvalSat din cadrul reţelei NASA.

În timp ce Ministerul rus al Apărării nu a oferit comentarii şi Kremlinul neagă planificarea unor sabotaje, oficialii occidentali arată că acţiunile Moscovei s-au intensificat pe fondul stabilizării frontului din Ucraina, state precum Polonia, Lituania şi România raportând diverse incidente de securitate, informează agenţia de presă. În luna august, directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită la Moscova pentru a avertiza responsabilii ruşi împotriva escaladării actelor de sabotaj în Europa, după ce tentative recente, precum incidentul cu drone de la aeroportul Leipzig din Germania, au determinat Berlinul să închidă un consulat rus din Bonn şi un centru cultural din Berlin.

Simultan cu interceptarea de pe mare, reprezentanţii britanici şi norvegieni au prezentat datele la Moscova pentru a arăta că sunt la curent cu noua tehnologie, în încercarea de a descuraja utilizarea ei, în timp ce operaţiunea rusă nu a provocat avarii directe cablurilor, precizează sursa menţionată. „Prin operaţiunea noastră comună, am trimis un mesaj clar Rusiei că nu poate opera pe ascuns. Am transmis fără echivoc autorităţilor ruse că orice încercare de a viza infrastructura noastră critică va fi detectată şi va atrage consecinţe. Nu este în interesul nimănui să escaladeze tensiunile în Înaltul Nord”, a declarat ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, într-un comunicat citat de Reuters.

Tensiunile readuc în prim-plan importanţa culoarului maritim Bear Gap dintre Svalbard şi Norvegia, pe unde submarinele nucleare ruseşti din Peninsula Kola navighează pentru a ieşi în Atlantic, în timp ce acţiunile de cartografiere a infrastructurii energetice şi de telecomunicaţii din mările europene sunt în creştere accentuată, arată datele companiei de analiză Windward. „Opinia actuală este că Rusia şi China reprezintă probabil cele mai active şi critice ameninţări subacvatice”, a declarat directorul executiv al Windward, Ami Daniel. La rândul său, Bruce Jones, cercetător principal la Brookings Institution, a subliniat că „în ultimii 25 de ani, Europa a făcut două lucruri simultan. Şi-a extins dramatic măsura în care depinde de infrastructura de pe fundul mării şi şi-a redus dramatic capacitatea de a proteja acea infrastructură. Se reconstruieşte cu întârziere acum, în faţa unei ameninţări ruseşti în creştere”, conchide Reuters.