Senatoarea democrată, Jeanne Shaheen, i-a cerut secretarului de Stat Marco Rubio ca diplomaţii americani să fie implicaţi în revizuirea prezenţei militare a SUA în Europa, proces derulat de Pentagon şi care a stârnit îngrijorare în rândul aliaţilor NATO, relatează publicaţia Reuters, citată de NEws.ro.
Shaheen, lidera democraţilor din Comisia pentru Relaţii Externe a Senatului, susţine că diplomaţii, inclusiv ambasadorii americani din ţările care ar putea fi afectate de eventualele schimbări, au fost ţinuţi în afara consultărilor, conform sursei.
Revizuirea a început în iunie şi urmează să fie finalizată până la sfârşitul anului, astfel procesul face parte din politica administraţiei Donald Trump de a determina statele europene să îşi asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare şi să depindă mai puţin de Statele Unite, potrivit publicaţiei.
Printre variantele analizate de Pentagon se află retragerea a aproximativ 25.000 de militari americani din Europa. În prezent, SUA au aproximativ 80.000 de militari staţionaţi pe continent, informează sursa citată.
În scrisoarea adresată lui Rubio, Shaheen afirmă că Departamentul de Stat a avut în mod tradiţional un rol important în astfel de evaluări şi susţine că ambasadorii americani din ţările vizate nu au fost consultaţi, conform publicaţiei menţionate.
„Chiar şi schimbările care pot părea modeste din punct de vedere pur militar pot avea efecte disproporţionate asupra relaţiilor noastre bilaterale, în special cu aliaţii baltici, pe măsură ce Rusia continuă să-şi intensifice acţiunile hibride de-a lungul flancului estic al NATO”, arată senatoarea în scrisoare, potrivit sursei.
Un oficial al Departamentului de Stat a respins însă afirmaţiile şi a declarat că diplomaţii americani, inclusiv ambasadorii, discută în mod regulat cu oficialii Pentagonului în cadrul revizuirii, relatează publicaţia citată.
Procesul este coordonat de Departamentul Apărării, iar Elbridge Colby, responsabilul pentru politica Pentagonului, are un rol principal, informează sursa menţionată.
Administraţia Trump a exclus în mod frecvent personalul Departamentului de Stat din anumite dezbateri politice, iar susţinătorii acestei abordări spun că un proces decizional restrâns permite acţiuni mai rapide şi reduce riscul scurgerilor de informaţii, în timp ce criticii consideră că astfel de decizii nu beneficiază de suficientă expertiză diplomatică şi consultare cu aliaţii, potrivit unor surse citate de Reuters.
Ţările baltice, Estonia, Letonia şi Lituania, se numără printre statele care ar putea fi afectate de modificarea efectivelor americane, astfel liderii europeni au avertizat în ultima perioadă asupra unor incidente hibride atribuite frecvent Rusiei, precum acte de sabotaj, incendieri şi incursiuni cu drone, care nu ating nivelul unui atac militar convenţional, dar afectează securitatea europeană, conform publicaţiei.



























































Opinia Cititorului