Oficiali americani au transmis partenerilor europeni că anumite livrări de armament contractate anterior ar putea fi amânate, în contextul în care războiul cu Iranul continuă să consume stocurile de muniţii şi echipamente, au declarat cinci surse apropiate situaţiei, citate de Reuters.
Potrivit acestora, mai multe state europene vor fi afectate, inclusiv ţări din regiunea baltică şi din Scandinavia. Sursele, care au solicitat anonimatul deoarece discuţiile nu sunt publice, au precizat că unele dintre sistemele vizate au fost achiziţionate prin programul Foreign Military Sales (FMS), dar nu au fost încă livrate.
În ultimele zile, oficialii americani au informat în mod direct omologii europeni că aceste livrări ar putea întârzia, în cadrul unor schimburi bilaterale, au mai spus sursele.
Casa Albă şi Departamentul de Stat au redirecţionat solicitările de comentarii către Pentagon, care nu a oferit deocamdată un punct de vedere, notează Reuters.
Posibilele întârzieri evidenţiază presiunea tot mai mare pe care conflictul cu Iranul, declanşat la 28 februarie prin lovituri aeriene americano-israeliene, o exercită asupra stocurilor de armament şi muniţii esenţiale ale Statelor Unite.
Oficiali europeni au avertizat că aceste evoluţii îi pun într-o poziţie dificilă, în contextul dependenţei de livrările americane.
Prin programul FMS, statele partenere achiziţionează echipamente militare produse în SUA, cu aprobarea şi sprijinul logistic al guvernului american. În timpul mandatului lui Donald Trump, Washingtonul a încurajat aliaţii europeni din NATO să crească achiziţiile de armament american, ca parte a unei strategii de transfer gradual al responsabilităţilor privind apărarea convenţională a Europei către statele europene.
Totuşi, întârzierile frecvente ale livrărilor au generat nemulţumiri în mai multe capitale europene, unde unii oficiali iau tot mai des în calcul orientarea către sisteme de armament produse pe continent.
Oficialii americani susţin că echipamentele sunt necesare pentru operaţiunile din Orientul Mijlociu şi critică, în acelaşi timp, statele europene pentru implicarea limitată în eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz.
Înainte de declanşarea conflictului cu Iranul, Statele Unite îşi diminuaseră deja semnificativ rezervele de armament, inclusiv artilerie, muniţii şi rachete antitanc, în urma sprijinului acordat Ucrainei după invazia Rusiei din 2022 şi a operaţiunilor militare israeliene din Gaza, începute la sfârşitul anului 2023.




















































Opinia Cititorului