Rezilienţa la schimbările climatice şi la cele geopolitice - provocările actuale ale oraşelor

Pentru a oferi o calitate superioară a vieţii, oraşele trebuie să se adapteze schimbărilor climatice, dar şi celor geopolitice actuale, să valorifice, prin inovaţie, resursele existente, contribuind, de la nivel local, la rezilienţa generală a ţării. Este ceea ce face un oraş „liveable”, reunind oameni, competenţe şi inovaţie. Conferinţa AHK România „Cities of Tomorrow” a ales pentru acest an tema Liveable Cities: People, Skills & Innovation, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Organizat în colaborare cu Primăria Municipiului Timişoara şi Visit Timişoara în perioada 23-24 octombrie, evenimentul a oferit un cadru adecvat pentru schimb de bune practici între oraşe din Austria, Elveţia, Germania şi România - un dialog deschis despre politici urbane eficiente, parteneriate public-private şi modele de dezvoltare care pot inspira transformarea sustenabilă a oraşelor din România.

„Cities of Tomorrow doreşte să arate că potenţialul de dezvoltare al unei ţări nu se află doar în capitală, ci şi în alte oraşe. Vrem să discutăm despre ce înseamnă cu adevărat „liveable cities”, comunităţi care oferă o bună calitate a vieţii, infrastructură modernă şi servicii eficiente, dar şi despre modul în care, mai ales în contextul actual, extrem de volatil, oraşele pot deveni mai reziliente în faţa provocărilor geopolitice, economice, climatice şi tehnologice. Comunităţile locale dispun de resurse valoroase, idei inovatoare şi lideri dedicaţi, care pot contribui semnificativ la crearea unor oraşe mai atractive, mai reziliente şi mai conectate. Acestea trebuie să facă faţă provocărilor geopolitice şi economice actuale, precum migraţia forţei de muncă, presiunea asupra resurselor sau adaptarea la schimbările climatice. Soluţiile se regăsesc prin cooperare regională, inovare locală şi o mai strânsă conectare între administraţie, mediul privat şi societate,” a spus Sebastian Metz, directorul general al AHK România, în deschiderea conferinţei.

Una dintre marile provocări ale administraţiilor publice este evitarea inerţiei şi menţinerea focus-ului pe cetăţeni, este de părere Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, prezent la eveniment. Capacitatea de a inova şi de a încerca lucruri noi reprezintă un alt obstacol, întrucât presupune asumarea potenţialelor greşeli, care au un cost politic pentru primari. „Noi încercăm să rupem acest cerc vicios aici, în Timişoara, pentru că de ceva vreme, mai exact în ultimii cinci ani, am atras peste 350 de milioane de euro pentru multe proiecte pe fonduri europene, în primul rând pe mobilitate urbană, pentru înnoirea flotei de transport în comun, dar şi pentru şcoli sau grădiniţe. Suntem şi cea mai digitală primărie din ţară şi asta pentru că am reuşit în ultimii trei ani să digitalizăm tot parcursul documentelor şi parcursul birocratic”, a spus Dominic Fritz.

Atenţia acordată de autorităţi cetăţenilor Timişoarei a fost remarcată şi de consulul Republicii Federale Germania la Timişoara, Anja Zougouari: „Inima unui oraş nu o reprezintă clădirile sau documentele sale, ci oamenii - ideile şi competenţele lor, dorinţa lor de implicare şi curajul de a produce schimbare. De când am sosit la Timişoara am fost impresionată de cât de vibrant, tânăr şi proaspăt se simte oraşul. Timişoara este un loc care îşi îmbrăţişează trecutul, dar priveşte hotărât spre viitor. Iar în acel viitor, văd Germania şi România continuând să meargă împreună, schimbând cunoştinţe, împărtăşind şi dezvoltând tehnologii şi investind în ceea ce contează cu adevărat: educaţie, sustenabilitate şi bunăstarea oamenilor”, a menţionat ea.

Experţi în urbanism au arătat, prin exemple practice şi prezentări, cum pot oraşele şi municipalităţile să se dezvolte într-un mod durabil şi orientat spre viitor. Profesorul Vicente Carabias-Hutter, şeful Departamentului de Cercetare -Sisteme Energetice Durabile şi Oraşe Inteligente la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Zurich şi responsabil Smart City la Oraşul Winterthur din Elveţia, a definit oraşul inteligent (smart) ca fiind unul care oferă standarde înalte de viaţă cetăţenilor, cu un consum cât mai mic de resurse. Acest lucru este posibil cu ajutorul unei reţele inteligente de infrastructură - energie, transport, comunicaţii - şi prin implicarea creativă a actorilor publici şi privaţi, împreună cu cetăţenii. El a dat oraşul Winterthur, al şaselea oraş ca mărime din Elveţia, ca exemplu de bune practici: acesta s-a transformat dintr-un oraş industrial tipic într-un oraş al culturii, educaţiei şi inovaţiei. „În Elveţia, transportul public este un element cheie al mobilităţii durabile şi al planificării eficiente a oraşelor”, a explicat el, subliniind că „dezvoltarea către un smart city este un proces complex de transformare pe termen lung, la care contribuie numeroase schimbări şi activităţi tehnologice, juridice şi organizaţionale.” Toate aceste informaţii sunt cuprinse într-un „Ghid elveţian de implementare al Iniţiativelor Smart City ”, prezentat în cadrul conferinţei. „Sunt convins că acest ghid oferă o bază solidă de cunoştinţe, cu instrumente utile, studii de caz şi bune practici care pot contribui la creşterea calităţii vieţii şi a eficienţei utilizării resurselor în dezvoltarea oraşelor viitorului, prin programe de inovare şi co-creare. Suntem deschişi să împărtăşim perspectivele noastre şi să ne aducem competenţele şi experienţa în parteneriate de colaborare la nivel european.”

Un alt exemplu de bune practici este oraşul Graz din Austria, care a avut în centrul dezvoltării sale, creşterea calităţii vieţii cetăţenilor. Christian Nußmuller, expert în planificare urbană, dezvoltare şi construcţii din Primăria Graz, a enumerat câteva aspecte care au schimbat viaţa locuitorilor din acest oraş, între care dezvoltarea transportului public, inclusiv prin crearea de piste de biciclete şi mobilitate partajată (shared mobility). Un alt aspect care face un oraş „liveable” este calitatea aerului (decarbonizarea) asigurată atât prin transport, dar şi prin economia circulara: utilizarea industrială a căldurii reziduale, crearea de uzine de incinerare a deşeurilor, protejarea zonelor verzi. De asemenea, cultura este parte integrantă a unui oraş cu o calitate bună a vieţii. Graz a făcut acest lucru reabilitând clădirile publice, păstrând cât mai mult posibil din structurile vechi ale clădirilor industriale, dând noi utilizări unora dintre acestea.

„Pe termen lung, procesele de dezvoltare reuşite ale unui district pot fi realizate doar prin cooperare interdisciplinară între sectorul privat, populaţie, actorii ştiinţifici/intermediari şi administraţia municipală, într-un mod transparent şi pe picior de egalitate. În mod similar, trebuie asigurată cooperarea între toate nivelurile de guvernare, de la UE până la nivel local, pe picior de egalitate în toate chestiunile care privesc nivelul local”, a declarat Nußmuller.

Timişoara şi Graz sunt oraşe înfrăţite din 1982, acest parteneriat având rădăcini adânci în istoria ambelor ţări, când cele două oraşe au fost sub stăpânire habsburgică timp de 62 de ani, până în 1778.

Au urmat două dezbateri având ca teme „Smart Urbanism - Cities for People: Meaningful and Impactful Urban Development (Urbanism inteligent - Oraşe pentru oameni: dezvoltare urbană de impact)” şi „Smart Investments, Smarter Cities: How Business Shapes the Urban Future” (Investiţii inteligente, oraşe mai inteligente: cum modelează afacerile viitorul urban).

Tradiţionalul concurs de proiecte a reunit actori din administraţia publică, societatea civilă şi mediul de afaceri. Câştigătorii celor 3 categorii au fost anunţaţi şi premiaţi în cadru festiv la finalul zilei. Aceştia au fost: Routemix, la categoria Mediul de afaceri cu proiectul „Asistent de mobilitate urbană bazat pe inteligenţă artificială”; Primăria Municipiului Sibiu, la secţiunea administraţie publică cu proiectul „Conectarea Sibiului printr-un coridor verde/albastru pe malurile râului Cibin” şi Asociaţia ÎntreVecini, cu proiectul „Construim comunităţi” din partea societăţii civile.

Cities of Tomorrow este evenimentul-fanion anual al AHK România, dedicat dezvoltării urbane şi regionale. Scopul său este să încurajeze dezvoltarea durabilă a ţării, să promoveze măsuri pentru creşterea competitivităţii şi atractivităţii României pentru noi investiţii.

Evenimentul reuneşte o paletă largă de profesionişti din mai multe domenii de activitate: primării, agenţii de dezvoltare regională, consilii municipale şi judeţene, companii private româneşti şi străine, companii de utilităţi urbane şi de infrastructură, firme de planificare urbană şi arhitectură, sectorul imobiliar şi bancar, clustere industriale, ONG-uri, într-un cuvânt o comunitate activă de profesionişti care contribuie la transformarea oraşelor din România. Anul acesta dezbaterile din cadrul meselor rotunde şi al conferenţei au reunit peste 250 de participanţi.