Abonament gratuit
Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”

EXCELENŢA SA, DOMNUL MORTEZA ABOUTALEBI, AMBASADORUL REPUBLICII ISLAMICE IRAN ÎN ROMÂNIA:"România, posibilă zonă de tranzit pentru schimburile comerciale iraniene către vestul Europei şi Balcani"

A consemnat ADELINA TOADER
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

"România, posibilă zonă de tranzit pentru schimburile comerciale iraniene către vestul Europei şi Balcani"

(Interviu cu Excelenţa Sa, domnul Morteza Aboutalebi, Ambasadorul Republicii Islamice Iran în România) 

"Acordul nuclear este încă în viaţă datorită unei diplomaţii multilaterale"

"Noua strategie economică este focusată pe start-upuri, care urmăresc în principal sectorul digital"

În 2018, după retragerea SUA din tratatul nuclear, rata de creştere a PIB-ului Iranului a scăzut cu până la 4% din cauza sancţiunilor ilegale impuse de SUA, în special împotriva sectorului petrolier din Iran, care a fost astfel influenţată în mod negativ.

Guvernul iranian şi-a reorientat strategia economică şi pune un accent sporit pe sectorul digital, fiind totodată în căutare de noi parteneri.

Excelenţa Sa, domnul Morteza Aboutalebi, Ambasadorul Republicii Islamice Iran în România, ne-a declarat în cadrul unui interviu că ţările noastre au potenţialul de a dezvolta relaţii între Asia şi Europa. Domnia sa estimează că în 2020, volumul schimburilor comerciale dintre România şi Iran se va ridica la 300 de milioane de dolari.

Reporter: Cum arată Iran astăzi, la 41 de ani de la Revoluţie?

Morteza Aboutalebi: În cele patru decade de după Revoluţie, Republica Islamică Iran a încercat să dezvolte economia şi nu doar în ceea ce priveşte structura, dar şi funcţiile sale. Am încercat să progresăm din punct de vedere economic, dintr-un sistem dependent de petrol şi să exportăm materii prime, în special ţiţei, să ne focusăm pe produsele industriale şi pe o economie bazată pe cunoaştere.

În ceea ce priveşte funcţionalitatea, Guvernul iranian a încercat în aceşti 41 de ani să schimbe economia şi să facă trecerea de la un sistem axat pe sectorul public, la unul bazat mai mult pe sectorul privat. Guvernul este doar în poziţia de a monitoriza, controla şi manageria economia, nimic mai mult.

Desigur, mai este nevoie de anumite reguli şi legi privitoare la economie şi activităţile economice care să încurajeze mediul de afaceri. Companiile trebuie să se adapteze la noul sistem economic şi, în acelaşi timp, Iranul încearcă să definească o nouă relaţie între producători şi consumatori care să acopere întreg lanţul de aprovizionare.

În general, acestea sunt principalele măsuri de dezvoltare luate de Iran cu privire la sistemul economic, la comportamentul diferiţilor jucători şi a rolului lor în sistem. Economia Iranului are astăzi un PIB de 1 trilion 470 miliarde de dolari, plasându-se pe al optsprezecelea loc în lume.

Reporter: Începutul acestui an a fost marcat de instabilitate, cum arată situaţia astăzi în Iran?

Morteza Aboutalebi: După ce au părăsit acordul nuclear (JCPOA) şi ne-au impus sancţiuni ilegale şi neconforme, Statele Unite ale Americii au încercat să întrerupă schimburile comerciale ale Iranului şi să oprească tranzacţiile financiare dintre piaţa iraniană şi cea internaţională. În 2018, după retragerea SUA din tratatul nuclear, rata de creştere a PIB-ului Iranului a scăzut cu până la 4% din cauza sancţiunilor ilegale impuse de SUA, în special împotriva sectorului petrolier din Iran, care a fost astfel influenţată în mod negativ. Rata de creştere a sectorului petrolier în 2015 era de aproximativ 7%, dar în 2018 a ajuns la circa 1%. În perioada 2015-2018, rata de creştere a sectorului industrial şi mineritului din Iran a ajuns de la -6% la 5%. În aceiaşi ani, sectorul serviciilor a cunoscut, de asemenea, o creştere deosebită, ajungând de la -2% la aproximativ 4,5%. Şi sectorul nepetrolier a cres­cut în aceşti ani, atingând 4,06%.

Guvernul iranian s-a văzut nevoit să-şi apere economia şi astfel am încercat să înlocuim exportul ţiţeiului, limitat de sancţiunile impuse ilegal de SUA, cu exportul de produse chimice, petrochimice şi produse finite din diferite câmpuri ale economiei ca mineritul, agricultura sau industria.

În plus, noua strategie a economiei este focusată pe start-up-uri, care urmăresc în principal sectorul digital. Totodată, Guvernul a adoptat un sistem de taxare avantajos în interiorul ţării, prin care să colecteze mai mult incoming. De asemenea, Executivul iraniană a aplicat stimulente pentru diferiţi jucători mai activi cu privire la exporturi şi importuri. Astăzi, companiile iraniene încearcă să importe materie primă şi să producă în interiorul graniţelor, operează într-un sistem de economie de rezilienţă. Prin această metodă încercăm să apărăm sistemul economic şi să confruntăm orice sancţiuni care nu sunt legale şi sunt doar impuse de un singur jucător din lume. Încercăm, de asemenea, să mergem către alte pieţe pentru a găsi noi parteneri, căutăm noi clienţi şi încercăm să fim un jucător activ în reţeaua globală.

Din punctul de vedere al zăcămintelor, între anii 2014-2018, Iranul a deţinut 9% din zăcămintele cunoscute de petrol ale lumii, ceea ce, conform ultimelor statistici, în anul 2018, este echivalentul a aproximativ 160 miliarde de barili.

Reporter: Credeţi că acordul nuclear mai poate sta în picioare?

Morteza Aboutalebi: Consider că acest pact nuclear, JCPOA, este un acord încă în viaţă şi este rezultatul unei diplomaţii multilaterale. Acest acord dintre Iran, UE, Rusia şi China nu este doar un sistem de stabilitate al lumii, dar este totodată un mecanism de cooperare economică pe piaţa globală. Iranul încearcă să salveze acest mecanism, dar unilateral nu va reuşi. Avem nevoie de cooperarea celorlalţi parteneri, trebuie ca şi ei să-şi îndeplinească angajamentele. Nu este justificabil ca doar Iranul să-şi respecte promisiunile. Sperăm că astfel viitorul lumii va fi mai stabil şi mai sigur.

Reporter: Consideraţi că România are potenţialul de a deveni poarta către Europa a Iranului?

Morteza Aboutalebi: Geografic, Iran se află în Asia de Vest, iar Româ­nia se află în Europa de Est, astfel că, mai mult sau mai puţin, suntem geopolitic vecini. Împreună avem potenţialul să dezvoltăm relaţiile nu doar între cele două ţări, dar şi între cele două regiuni - Asia şi Europa.

Iran are astăzi o populaţie de peste 80 de milioane de locuitori, iar această piaţă nu trebuie ignorată de ţările europene. În plus, ne învecinăm cu 15 ţări, care însumat au o populaţie de aproximativ 400 de milioane de locuitori, aşadar prin Iran se poate avea acces la o piaţă compusă, în total, din aproape 500 milioane de locuitori. Este o piaţă mare pentru ţările europene.

Accesul României la coridorul Marea Neagră - Marea Caspică, pe de o parte, şi coridorul Marea Neagră - Golful Persic, pe de altă parte, sunt principalele puncte care pot face legătura între Asia şi Europa. România trebuie să-şi joace rolul pe scena geopolitică. Ea poate face legătura cu cele 16 ţări din vestul şi centrul Asiei, în zona Golfului Persic, a Mării Caspice şi Eurasiei. Trebuie să folosească acest potenţial şi să fie puntea de legătură dintre cele două pieţe Europa - Asia.

De asemenea, potenţialul relaţiilor bilaterale economice dintre ţările noastre este unic. Consider că forţa de muncă de care dispune Iranul poate fi importată pe piaţa din România pentru care lipsa forţei de muncă este cu adevărat o problemă. În acelaşi timp, România ar putea deveni zona de tranzit pentru schimburile comerciale iraniene către Europa de vest şi Balcani. Există potenţial mare şi pe partea de consum în ceea ce priveşte agricultura, produsele din Iran şi din jurul Iranului, bunurile şi produsele de manufactură. De asemenea, atât Iran, cât şi România au un potenţial mare pe partea de high-tech, de produse finite din cereale, maşinării. Diferite sectoare ale economiei ţărilor noastre se pot uni pentru a avea un rol mai mare în această parte a lumii şi pentru a conecta cele două pieţe la reţeaua internaţională. Împreună putem crea un potenţial nou pentru ambele naţiuni şi economii. Avem posibilitatea să găsim parteneri noi şi alte pieţe în diferite părţi ale lumii. Vom avea capacitatea să împărţim potenţialul şi să formăm joint ventures pentru comerţ şi proiecte în alte regiuni ca Africa, America Latină, Asia de Est, Asia Centrală. Unificând potenţialul economiilor noastre, sperăm ca viitorul să fie complet diferit faţă de lumea de astăzi.

Reporter: Care sunt ariile în care consideraţi că ţările noastre mai trebuie să progreseze?

Morteza Aboutalebi: Tradiţional, ne gândim la cooperarea dintre ţările noastre în domeniul agriculturii şi manufacturii. Acestea sunt sectoarele în care ţările noastre cooperează de peste 50-60 de ani. Companiile româneşti au implementat multe proiecte în Iran, în special pe partea de energie - producţie de energie, linii de transmisie a energiei, hidroenergie - companiile româneşti au jucat un rol important în dezvoltarea economiei iraniene. În acelaşi timp, am avut o colaborare pe partea industrială în ceea ce priveşte rafinăriile - producţia de petrol şi gaze în România, datorită experienţei iraniene. Desigur, legat de agricultură am încercat să folosim avantajele relaţiilor României şi în acelaşi timp am încercat să fim consumatorii produselor voastre agricole. Dar astăzi ne dorim şi încercăm să trecem de la cooperarea tradiţională către spectre economice moderne ca IT, tehnologia high-tech pe diferite sectoare ca laser, optic, nanotehnologie, biotehnologie, ICT, coridorul comunicaţiilor şi multe alte arii noi.

Reporter: Care este tabloul schimburilor comerciale dintre ţările noas­tre?

Morteza Aboutalebi: În timpul deceniilor anterioare, valoarea schimburilor comerciale dintre Iran şi România s-a ridicat la un miliard de dolari. Pe parcursul anilor însă volumul schimburilor comerciale dintre ţările noastre a fluctuat din diferite motive. Înainte de semnarea acordului nuclear, din cauza impactului pe care sancţiunile impuse Iranului l-au avut asupra relaţiilor economice dintre Iran şi România am fost martorii unei descreşteri a acestor statistici - de la un miliard de dolari am ajuns la nici jumătate din această sumă. Imediat după semnarea acordului nuclear, schimburile comerciale au crescut iar până la 400 de milioane de dolari. Timp de doi ani a existat un trend stabil în această privinţă. Din păcate, după impunerea sancţiunilor unilaterale şi ilegale de către SUA, a exis­tat din nou o descreştere. Astfel că, în 2018 volumul schimburilor comerciale dintre Iran şi Romînia a scăzut cu 14% faţă de 2017, ajungând la aproximativ 340 de miloane de dolari, din care circa 290 milioane de dolari au însemnat exporturile României către Iran şi aproximativ 48 de milioane de dolari exporturile Iranului către Româ­nia. În 2019, din păcate, scăderea a fost şi mai mare, iar astăzi valoarea acestora se ridică la aproximatv 215 milioane dolari.

Din acestea, exporturile din Iran către România s-au menţinut la aproximativ 45-50 de milioane de dolari, iar exporturile României către Iran au cunoscut o diminuare de 13-15%. Astăzi, partea Iranului în schimbul comercial este în jur de 15 milioane de dolari, iar România are undeva la aproximativ 115 milioane dolari. Credem că prin noua metodă de cooperare dintre cele două ţări, în special cu privire la partea de software, IT şi ICT, între cele două ţări putem ajunge să creştem aceste statistici. Estimăm ca pentru 2020 să ajungem la un volum al schimburilor comerciale de circa 300 de milioane de dolari.

Reporter: Cât de atractiv mai este Iranul pentru turişti astăzi?

Morteza Aboutalebi: Iranul are o poziţie geografică unică în lume. Datorită naturii regăseşti pe teritoriul său forme de relief şi climă diferită. Vara, de exemplu, în unele părţi ale Iranului găseşti zăpadă şi poţi schia, iar în partea de sud poţi înota în Golful Persic şi în acelaşi timp poţi merge în deşert unde găseşti temperaturi de 50-60 de grade. Acestea sunt atracţii turistice naturale. În acelaşi timp Iranul se bucură de numeroase obiective turistice şi atracţii istorice şi culturale. Avem provincia Suahan, plină de istorie, provincia antică Esfahan încărcată cu monumente antice, provincia Khorasan cu atracţii religioase. De asemenea, Kurdistan, Badusticean, Gilan, Mazandaran, fiecare dintre acestea sunt atracţii unice pentru turişti. Iranul atrage astăzi mulţi turişti, în special din ţările vecine, din Irak, Kuweit, Emirate, Qatar, Oman, Pakistan, Afganistan, Rusia, Turcia, Azerbaidjan, dar şi din afara regiunii, din Estul Asiei, Japonia, China, şi alte ţări ca Australia, mulţi turişti şi din ţările Europene şi America de Nord. Avem un potenţial foarte mare pe partea istorică, culturală şi de civilizaţie. În acelaşi timp, datorită ştiinţei şi tehnologiei acum atragem mulţi turişti pe partea medicală. Avem potenţial mare în sistemul de sănătate - spitalizare, fizioterapie, operaţii chirurgicale - datorită preţurilor, calităţii serviciilor şi forţei de muncă, personalul medical iranian fiind în top cinci din punctul de vedere al pregătirii şi metodelor chirurgicale folosite. Desigur, încercăm să atragem şi turişti din România prin diferite evenimente. Vom avea în curând un eveniment turistic, în a doua jumătate a lunii martie, când vor veni în România agenţii de turism iraniene pentu a colabora cu agenţiile de aici, pentru a cunoaşte potenţialul celor două ţări şi sperăm ca prin întâlnirile de business ca relaţiile să se îmbunătăţească şi să existe un schimb mai mare de turişti între cele două ţări.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. De parca o sa ne lase "jupanul lumii"sa facem schimburi comerciale cu iranienii cum vrem noi si in interesul nostru!Nu,nu,iranienii sunt ciumati iar sauditii niste sfinti.

    da, daaaa, daaaaa ! E cea mai extraordinara idee auzita in ultimii 10 ani sau mai mult! un DA mare!

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie