Reforma paturilor de spital: CNAS propune tăieri de 20% şi o redistribuire conformă cu realitatea

Reducerea numărului de paturi de spitalizare continuă din România devine o măsură „necesară şi inevitabilă”, potrivit preşedintelui Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu-Remus Moldovan. Acesta susţine că actualul sistem a încurajat artificial menţinerea unor capacităţi neutilizate, cu efecte directe asupra finanţării şi eficienţei sistemului sanitar. Declaraţiile vin în contextul unei hotărâri guvernamentale iniţiate de Ministerul Sănătăţii, care prevede reducerea cu aproximativ 20% a paturilor de spital în următorii trei ani.

Şeful CNAS afirmă că discuţia nu mai este despre oportunitatea reducerii, ci despre modul în care aceasta va fi implementată: „Există spitale care pot şi chiar îşi doresc să reducă sute de paturi.” Potrivit acestuia, citat într-un comunicat al instituţiei, sistemul actual a creat stimulente greşite: numărul de paturi influenţează plafonul de finanţare contractabil, chiar dacă multe unităţi nu reuşesc să utilizeze integral fondurile.

• Dezechilibre majore: personal în exces vs. deficit în secţii critice

Modelul actual a generat disfuncţionalităţi structurale: personal supradimensionat în secţii cu activitate redusă; deficit de resurse în zone cu cerere mare; utilizare ineficientă a fondurilor publice; discrepanţe între capacitatea declarată şi activitatea reală. Pentru corectarea acestor probleme, CNAS a solicitat caselor judeţene şi direcţiilor de sănătate publică să realizeze analize detaliate pentru fiecare spital.

• Indicatori obiectivi pentru „resetarea” sistemului

Evaluarea se bazează pe criterii considerate esenţiale: gradul de ocupare al paturilor; durata medie de spitalizare; numărul de cazuri externate; indicele de complexitate (case-mix); rata de utilizare a capacităţii; raportul internări/paturi;

distribuţia personalului; eficienţa utilizării fondurilor. Potrivit CNAS, paturile vizate pentru reducere sunt cele „constant neocupate”, care distorsionează atât imaginea, cât şi finanţarea sistemului.

• Deficit major în îngrijirile palliative

În paralel cu reducerea paturilor neutilizate, CNAS semnalează un deficit critic în domeniul îngrijirilor paliative: aproximativ 3.000 de paturi lipsă la nivel naţional;

pacienţi nevoiţi să rămână acasă fără suport medical adecvat. Instituţia încurajează spitalele să propună extinderea acestui tip de servicii la contractare.

Reducerea paturilor face parte dintr-un pachet mai larg de reforme anunţate de CNAS: reclasificarea spitalelor; includerea costurilor salariale în tarifele decontate; recalcularea tarifului pe caz ponderat; ajustarea valorilor pentru cazurile externate; adaptarea structurilor spitaliceşti la nevoile reale ale populaţiei.

Planul de reducere a paturilor marchează o schimbare de paradigmă în sistemul sanitar: de la finanţarea bazată pe capacitate declarată la una centrată pe activitate şi performanţă. Autorităţile susţin că nu se urmăreşte închiderea spitalelor, ci eliminarea ineficienţelor şi redirecţionarea resurselor către zonele critice. Succesul reformei va depinde însă de modul în care analiza din teritoriu va fi transpusă în decizii concrete, într-un sistem cunoscut pentru rezistenţa la schimbare.