Semnalul unei economii subfinanţate: datoria companiilor din România, de nouă ori sub recordul european

Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană în clasamentul datoriei companiilor, cu un nivel de numai 28% din PIB la sfârşitul anului 2025, de două ori şi jumătate mai mic decât media europeană de 70,1% şi de aproape nouă ori sub recordul de 251,1% înregistrat de Luxemburg, potrivit datelor Eurostat, citate într-un articol publicat ieri de Euronews. La prima vedere, poziţia ar putea fi prezentată drept dovada unei economii prudente, în care firmele evită supraîndatorarea şi riscul financiar. În realitate, ultimul loc ocupat de România are o semnificaţie mult mai incomodă: companiile româneşti folosesc într-o măsură extrem de redusă creditul şi piaţa obligaţiunilor pentru a-şi finanţa investiţiile, extinderea şi modernizarea, într-o economie în care capitalul autohton rămâne insuficient, accesul la finanţare este dificil şi costisitor, iar piaţa de capital nu reuşeşte să ofere o alternativă puternică la împrumutul bancar.

Datele Eurostat arată că datoria corporaţiilor nefinanciare din România reprezenta 28% din PIB la finalul anului trecut, cel mai redus nivel dintre toate statele membre. Indicatorul include împrumuturile bancare şi titlurile de datorie emise de companii, precum obligaţiunile corporative, dar exclude băncile, societăţile de asigurare şi celelalte instituţii financiare. Pentru evitarea dublei înregistrări sunt eliminate şi împrumuturile dintre companiile situate în aceeaşi ţară. Este, aşadar, un indicator al finanţării atrase de întreprinderile care produc bunuri şi servicii, adică exact segmentul economiei care ar trebui să transforme creditul în fabrici, utilaje, tehnologii, locuri de muncă şi exporturi.

Nivelul de 28% plasează România sub Polonia, aflată imediat deasupra sa, şi la o distanţă uriaşă faţă de economiile occidentale. Datoria companiilor româneşti este cu 42,1 puncte procentuale sub media Uniunii Europene şi cu 43,6 puncte sub media zonei Euro, unde indicatorul ajunge la 71,6% din PIB. Cu alte cuvinte, raportat la dimensiunea economiei, sectorul corporativ românesc utilizează mai puţin de 40% din volumul relativ de finanţare prin datorie folosit în medie de companiile europene. Diferenţa nu este una marginală, ci descrie două modele economice fundamental diferite: în vestul şi nordul Europei, marile companii se dezvoltă inclusiv cu bani atraşi de pe pieţele internaţionale, în timp ce în România o parte importantă a mediului de afaceri rămâne dependentă de capitalurile proprii, de profiturile reinvestite, de creditele acordate de acţionari sau de resursele limitate ale antreprenorilor.

O datorie corporativă redusă poate proteja economia în faţa unei creşteri bruşte a dobânzilor şi poate limita numărul insolvenţelor provocate de imposibilitatea refinanţării. Dar o economie subfinanţată nu este automat o economie sănătoasă. Dacă întreprinderile nu se împrumută pentru că nu găsesc proiecte profitabile, pentru că nu îndeplinesc condiţiile băncilor, pentru că dobânzile sunt prea mari sau pentru că piaţa obligaţiunilor corporative este prea puţin dezvoltată, nivelul redus al datoriei devine expresia unei slăbiciuni. Fără finanţare pe termen lung, companiile investesc mai puţin, cresc mai lent, amână retehnologizarea şi rămân captive în activităţi cu valoare adăugată scăzută. Prudenţa financiară se poate transforma astfel într-o frână structurală pentru economie.

Poziţia României este cu atât mai relevantă cu cât, la nivel european, datoria corporativă se află aproape de cel mai redus nivel din ultimele două decenii. Media UE de 70,1% din PIB şi cea de 71,6% din zona euro au scăzut nu neapărat pentru că firmele şi-au redus masiv împrumuturile, ci deoarece creşterea economică nominală din ultimii ani a fost mai rapidă decât acumularea de noi datorii. Chiar şi într-o Europă care şi-a redus gradul relativ de îndatorare, ţara noastră continuă să se afle la coada clasamentului, ceea ce accentuează imaginea unei economii în care finanţarea privată nu ţine pasul cu nevoile de dezvoltare.

La polul opus se află, potrivit Eurostat, Luxemburg, unde datoria companiilor ajunge la 251,1% din PIB, adică de peste două ori şi jumătate valoarea anuală a întregii economii. Diferenţa faţă de România este uriaşă, dar comparaţia brută poate induce în eroare. Luxemburg găzduieşte mii de holdinguri şi societăţi de finanţare controlate de grupuri internaţionale, iar datoriile acestora sunt în mare parte compensate de active financiare. Nivelul record nu arată că întreprinderile luxemburgheze obişnuite s-ar afla în pragul falimentului, ci reflectă rolul ţării de centru mondial pentru finanţarea corporaţiilor multinaţionale. Eurostat arată că Danemarca ocupă locul al doilea, cu o datorie corporativă de 115,4% din PIB, urmată de Suedia, cu 108,6%, Cipru, cu 107,3%, Ţările de Jos, cu 106,3%, Franţa, cu 91,6%, şi Belgia, cu 90,6%. Acestea sunt cele şapte state care depăşesc pragul orientativ de 85% din PIB folosit de Comisia Europeană în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Depăşirea pragului nu atrage automat sancţiuni şi nici nu înseamnă că firmele din ţările respective sunt insolvabile. Ea determină Comisia să verifice dacă îndatorarea ascunde vulnerabilităţi economice reale sau dacă este amplificată de modul în care multinaţionalele îşi organizează finanţarea.

Italia şi Grecia prezintă situaţia inversă. Deşi aveau la sfârşitul anului 2025 datorii publice de 137%, respectiv 146% din PIB, datoria companiilor era de numai 55,1% în Italia şi 58,6% în Grecia, sub media europeană. În aceste state, povara datoriei este concentrată mai ales în sectorul public. România duce însă această separare şi mai departe: statul se împrumută accelerat şi la costuri ridicate, în timp ce companiile nefinanciare rămân cele mai puţin îndatorate din Uniune.

Aici se află adevărata problemă indicată de ultimul loc. Resursele sistemului financiar nu sunt orientate într-o măsură suficientă către sectorul productiv, iar legătura dintre stat şi bănci rămâne puternică. OECD arată că împrumuturile acordate Guvernului şi titlurile suverane reprezentau 27% din activele sectorului bancar românesc la sfârşitul primului trimestru din 2025, o expunere ridicată în comparaţie internaţională. Când statul absoarbe o parte substanţială a lichidităţii disponibile şi oferă băncilor randamente atractive prin obligaţiuni considerate cu risc redus, creditarea companiilor poate deveni mai puţin interesantă. Antreprenorul trebuie evaluat, trebuie să ofere garanţii şi poate intra în insolvenţă; statul emite titluri, plăteşte dobândă şi continuă să se împrumute.

Ultimul loc al României descrie o economie în care statul se îndatorează, dar companiile investesc insuficient cu bani atraşi, o economie în care finanţarea prin obligaţiuni corporative rămâne marginală, iar accesul la credit este inegal, o economie în care numeroase întreprinderi sunt prea mici, prea slab capitalizate sau prea puţin transparente pentru a obţine resursele necesare extinderii.

Opinia Cititorului ( 39 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 03:56)
sa folosești creditul? și după aia sa mori de inima de fiecare dată când se schimba un guvern, vine un bolojan, creste euro cu 5% sau se vinde banca (cu clienți cu tot) unui investitor mai feroce?
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 04:42)
  Nimeni nu vrea sau nu poate sa inteleaga aceasta explicatie simpla si exacta. Se pare ca depaseste capacitatea de intelegere de la guvern si BNR.
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 06:43)
  Un lucru pozitiv, datorii mici, indatorare mica, bancherii il vad ca pe un lucru negativ(pt ei).
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 06:47)
  Nu mai vorbim de dobanzi, enorme.
  1.4.  De fapt asta e problema (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de Dan_Bruma în data de 16.07.2026, 11:07)
  Cand sari de la 4.9 la 5.2 lei pentru un euro + economie in lei dar preturi afisate în euro + dobanzi astronomice, nu prea ai chef sa-l faci cu bani pe bancher si pe patronul lui permanent de la BNR.
  1.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 11:21)
  De fapt ești analfabet economic ca orice boșorilă comunistoid. :
  1.6.  +1 (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 13:09)
  Exact. Este un raspuns logic la ce mediu legislativ si de afaceri avem.
  Mai bine aduci bani de acasa decat sa apelezi la banci la noi.
  1.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 19:25)
  Bolojan a fost singurul care a redus deficitul crescut de covrigarii marca PSD, marind TVA-ul care nu s-a resimțit în prețul final, spre deosebire de inflație, care se resimte din plin. BNR nu poate susține moneda națională la infinit, oricât de profesioniști sunt cei de la BNR. Dacă nu era Isărescu, erați vânduți demult...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 07:25)
Romania esuata, 3 babe si 2 mosi si restul speciali....in rest colb si darimaturi
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 09:16)
  Colb si darimaturi.
  Si proiecte imobiliare de 3500 euro/mp. Nu lux, premium. Care au clienti.
  Si plin de masini +50k euro.
  Si concedii in Grecia pentru mijlocasii inferior. Sardinia, Malorca, cu perspectiva Mauritius.
  Ce-a mai esuat tarisoara care in 1990 visa la Eforie Nord.
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 10:18)
  Mahorca se scrie altfel, dar la 3 babe, avem 1 cocalar escroc tiktok. Și sărăkie are dreptate și securici are dreptate. :
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 12:42)
  3500 euro.mp vise de capitani. fără banii ciorditi cu camioanele nu existau nici milioane de blocuri goale, nici AMG 65 în Ferentari și nici postaci de partid cu pensii speciale. da, colb și darimaturi, prin care mafioții se plimba cu urus.
  2.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 14:37)
  Da, stim cu to(n)tii ca, in Ferentari, Lamborghini e emblema reusitei.
  De asta pe ferentarieni nici nu-i deranjeaza colbul si darimaturile. Sint calea spre reusita, spre urus.
  Sarakii care stau in Greenfield Baneasa, sau in Carol Park Residence, abia isi permit Volvo XC60. Second Hand.
  „O țară mică! Mese puține!”
  2.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 14:43)
  Câți să fie? 1000 locatari? :
  2.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 15:46)
  astia s bugetarii si specialii...pe masini de 4-5000 de cmc si pe Maldive sau Grecia...altcineva cine in tara esuata si abandonata??? Scuze pretene, da jos ochelarii de cal.
  2.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 15:52)
  nu merge treaba la tonetă?
  2.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 19:18)
  Oh, vai, clarvazatorule!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 10:17)
Fără o lege a insolvenței, fără un ANAF care să-i lege pe escroci, am dubii că va exista creditare pentru companii. :
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 13:47)
  Tirziu. Fratii Paval deja au facut greseala sa contracteze credite.
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 13:51)
  ei și? dacă nu plătesc ei are cine. doar n-o sa plece țigările bulgărești din mii de metri pătrați în mezaninul clădirilor fraților.
  3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 14:23)
  Tigari bulgaresti, sosete si chiloti, papuci de plastic si umbrele de plaja vara, artificii si decoratiuni de brad iarna.
  Ai o foarte ascutita intelegere a mecanismelor de piata. Ne bucura si onoreaza prezenta ta.
  3.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 19:17)
  Aha... o reorganizare judiciara. Se poarta... se practica de multa vreme, prostimea e la ea acasă, se cauta idioții utili, pe aici se vad cu ochiul liber...
  3.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 19:18)
  Aha... o reorganizare judiciara. Se poarta... se practica de multa vreme, prostimea e la ea acasă, se cauta idioții utili, pe aici se vad cu ochiul liber...
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 11:45)
La ce CULTURĂ juridica și economica au majoritatea marlanilor și miticilor de prin România, ei nu-nteleg cum funcționează un CREDIT. Niciodată nu am fost adepta creditului pe PF, nu rentează, când ii vad pe unii cu CREDIT pe 30 de ani în vederea achiziționării de PASIVE, ma ia cu VOMĂ. De aceea sunt atâtea SLUGI prin RO, datori vanduti. Dacă ai habar ce înseamnă un CASH FLOW, un RULAJ, si cum se gestionează banii cu cap, LEVIERUL funcționează în FAVOAREA ta. CREDITELE se fac pentru generarea de ACTIVE, pentru aducerea de plus valoare. În RO se fac CREDITE pentru supraviețuire, nu pentru DEZVOLTARE și INOVARE.
1. 4.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 13:03)
  te-ai împrumutat vreodată pentru pământ de flori și alambic de la o bancă ca să vezi cum funcționează levierele în viața reală?
  4.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 14:45)
  Levierul, cricul si tubulara de 16 sint baza dezvoltarii si inovarii active. Dar iti trebuie si cultura juridica si economica.
  Eu nu scap nici un simpozion, conferinta, prelegere de educatie financiara si antreprenoriala. Si dorm cu Benjamin Graham si Robert Kiyosaki sub perna.
  4.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 15:51)
  Doar ca pe Kyosaki nu la jupuit Anaf cu decizii de impunere false si abuzive iar justitia corupta e de partea lor....altfel avea alte povesti in cartile lui.
  4.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 19:01)
  Kiyosaki jupoaie fraierii de bani, dar își plătește taxele ca orice escroc cinstit.
  4.5.  Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de Redacţia în data de 16.07.2026, 19:02)
  ...
  4.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 19:10)
  Sa nu ratezi nicio CONFERINȚĂ... Mai mult ca sigur te duci la cele GRATUITE, nu-i asa?!! Pe post de NETWORKING...:))) Ce vârstă ai...micuțule?!! :)))
  4.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 19:13)
  Eu nu ma împrumut, posed creier... nu ca alții. Eu ți-am mai spus ca te uiți de-a curmezisul, și dai în gropi... :)
  4.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 19:23)
  Am facut vreo 4-5 masterat, sint inscris la 3 doctorate, dar nu ma angajeaza nimeni.
  De asta am trecut la levier. Si bidinea.
  4.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.8)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 19:34)
  Mergi la banca unde găsești tute începătoare pe salariu minim care nu știu cum le cheamă, dar'minte sa știe ce este un FACTORING... :) Exact aceaași FAUNA o găsești și prin justiție, și prin instituțiile statului... Pe unde dai cu BIDINEAUA?!! Pe la TUTELE cu care fac UM-urile instituții de învățământ superior militar, contracte cu statul?!! Cauta niște dezvoltatori, sa le dai cu BIDINEAUA... dar, zici ca ești designer de interior... :)
  4.10.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.9)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 19:35)
  Stai sa le vezi pe tutele din SISTEM... nu chiar junioarele. :))
  4.11.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.9)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 20:42)
  Stimata coana jupaneasa, compatimesc cu patimile personale ale personalului, indeobste feminin, ultramulticalificat.
  O pletora de absolventi/e, cu stive de diplome si calificari, nu reuseste sa inteleaga de ce ajung merchandiseri. Pentru ca sintem asupriti in patria strabunilor nostri.
  Putintica rabdare, jupineasa! Izbavirea e la usa.
  4.12.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.11)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 20:54)
  Prea multe DODII, și prea mulți prosti... ești în deplina eroare. Cauta juzii și judele de spălat pe creier, altele doar acționează...Doar una e DIRECȚIA!!! :))
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 19:07)
Unele vin la domiciliu în vizita trimise ca niște SLUGI, iar altele culeg conservele din supermarket...:))) Ce prostime este la PERIFERIE, dar când ajunge periferia la CENTRU, sa te ții... :))) Se vede prin clasa politică...
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 20:35)
Au navalit TROLII de pe alte site-uri... Se rotesc COCALARII, din greu... :)))
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2026, 21:30)
Rezolvarea problemei e simpla =
sa reducem la 1/2 sponsorizarea circului din Ucraina,
si nnu mai avem probleme economice.