Situaţia politică deteriorează perspectiva economiei ţării

Criza politică declanşată de retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan riscă să majoreze costurile de finanţare şi să afecteze atragerea fondurilor europene, în timp ce blocajul reformelor poate declanşa reacţii negative ale pieţelor şi împinge economia spre recesiune, avertizează economiştii.

Partidul Social Democrat a anunţat luni seară retragerea susţinerii premierului, decizie adoptată în urma unui referendum intern şi susţinută de o majoritate covârşitoare, de 97% dintre voturi. Pe de altă parte, în urma unei şedinţe interne a Partidului Naţional Liberal, premierul Ilie Bolojan (PNL) a anunţat că va continua să îşi exercite mandatul, catalogând decizia PSD drept ”complet greşită şi total iresponsabilă”. La rândul său, liderul Uniunii Salvaţi România, Dominic Fritz, a anunţat că îl susţine pe premier şi că nu va ieşi de la guvernare.

Bursa a reacţionat negativ, indicele BET înregistrând o scădere de circa 1,4% ieri, la ora 15:00, în vreme ce cursul era stabil, iar randamentele titlurilor de stat cu scadenţa la zece ani creşteau cu circa 1,3%, până la 7,26%, potrivit datelor afişate de site-ul Investing.com.

• Daniel Dăianu: ”Orizontul de timp cu care se lucrează nu poate să depăşească şase săptămâni; nu ai cum să afunzi ţara într-o criză politică fără ieşire”

Costul împrumuturilor ţării noastre va creşte ca urmare a crizei politice, iar efectele acesteia sunt deja resimţite în economie, a declarat, ieri, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, conform Agerpres.

”O bună credinţă în actul politic, reprezentat de Parlament, trebuie să conducă la o rezolvare cât mai rapidă. Şi orizontul de timp cu care se lucrează nu poate să depăşească şase săptămâni. Adică nu ai cum să afunzi ţara într-o criză politică fără ieşire. Trebuie să se ajungă la o ieşire. Repet, sunt emoţionale pieţele financiare. Costul împrumuturilor României va creşte. Ţara plăteşte pentru această criză politică. Ea nu a venit de nicăieri. Era de anticipat această criză politică. Istoria va judeca responsabilitatea celor care au provocat-o. Poate că nici nu trebuia să existe acest mariaj, dar, în momentul de faţă, ce contează este să se iasă din această criză politică. Pentru 2026, în afară de măsuri de reformă este nevoie şi de o cadenţă în ceea ce trebuie făcut ca să absorbim cât mai mulţi bani europeni. Şi mie îmi este greu să cred că vom putea să absorbim toţi banii europeni din PNRR. Este foarte dificil”, a spus Daniel Dăianu, la Digi 24, conform agenţiei de presă.

Academicianul a mai menţionat că pentru perioada următoare soluţia nu o reprezintă creşterea fiscalităţii, ci o eficienţă a colectării, scrie Agerpres.

• Aurelian Dochia: ”Orice fracţiune de punct în plus la dobândă agravează situaţia”

O criză politică are efecte negative asupra economiei, aşa cum s-a văzut după anularea alegerilor prezidenţiale (în decembrie 2024), când au urmat câteva luni de incertitudine în care pieţele financiare au reacţionat puternic - dobânzile au crescut, iar cursul de schimb a fost afectat semnificativ, ne-a spus analistul economic Aurelian Dochia.

Domnia sa ne-a declarat: ”Reacţia a fost puternică şi probabil la fel s-ar întâmpla şi acum, dacă lucrurile nu se rezolvă repede. Dacă ar fi vorba de câteva zile şi s-ar găsi la Cotroceni o soluţie prin negocieri, probabil că evenimentul ar putea să treacă neobservat. Dar dacă această criză se prelungeşte şi ajungem la un guvern care n-are suficientă susţinere în Parlament, fie că rămâne Bolojan (n.r. premier), fie se ajunge la o altă formulă guvernamentală, evident că pieţele vor începe să reacţioneze. De asemenea, o situaţie negativă ar putea să apară şi dacă se ajunge la un guvern sau o coaliţie care renunţă la toate ţintele pe care şi le-a propus până acum guvernul Bolojan, respectiv reducerea deficitului bugetar, reforma administrativă etc., pentru că pieţele financiare ne-au susţinut tocmai fiindcă au crezut în aceste promisiuni ale guvernului. Dacă vine cineva şi spune că nu mai respectăm niciuna dintre aceste obligaţii, cred că reacţia va fi foarte puternică şi credibilitatea noastră pe pieţele externe va fi extrem de afectată”.

Aurelian Dochia a adăugat: ”Fondurile europene sunt legate de îndeplinirea anumitor ţinte. Dacă nu vor fi îndeplinite, nu vom obţine nici aceste fonduri. Toată creşterea (n.r. economică) din 2026 şi chiar 2027 se bazează pe atragerea fondurilor europene. Or, dacă nu vor mai intra fondurile europene, ne putem confrunta cu dificultăţi foarte mari şi nu este exclus să avem o recesiune adevărată, nu doar o recesiune tehnică. Dar să sperăm că situaţia se poate soluţiona repede şi că guvernul va găsi totuşi o susţinere în Parlament. Pentru că poate să apară şi o situaţie în care guvernul Bolojan continuă, dar, nemaifiind susţinut în Parlament, practic este paralizat; nu mai poate să treacă niciun proiect de lege, nu mai poate să ia nicio decizie importantă şi tot programul este blocat”.

Analistul economic a amintit cum, după anularea alegerilor prezidenţiale (în decembrie 2024) costurile de finanţare ale ţării au crescut semnificativ. ”A trecut mult timp până când şi-au revenit; a trebuit ca pieţele să-şi recapete încrederea, şi asta durează câteva luni de zile, cel puţin. Ne confruntăm cu riscul ca acum să ajungem în aceeaşi situaţie. Orice fracţiune de punct la dobândă în plus agravează situaţia, povara este mai mare pentru buget şi se intră într-un cerc vicios, în care te împrumuţi ca să-ţi plăteşti datoria; o situaţie nesustenabilă”, ne-a declarat Aurelian Dochia.

• Adrian Codirlaşu: ”Ceea ce ne ţine în categoria clasei de risc «investment grade» este apartenenţa la UE şi fondurile europene”

Agenţiile de rating şi investitorii vor fi atenţi la atragerea fondurilor europene de către ţara noastră, consideră Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA Romania.

Analistul financiar ne-a spus: ”După cum menţionau şi agenţiile de rating în rapoartele de evaluare a economiei româneşti, ceea ce ne ţine în categoria clasei de risc «investment grade» este apartenenţa la UE şi fondurile europene; avem deficite şi dezechilibre mari, pe care le acoperim cu aceste fonduri. Aş spune că fondurile europene sunt esenţiale inclusiv pentru deficitul din anul acesta, pentru că în planul de buget au fost incluse 20 de miliarde de euro, drept bani europeni atraşi. Fără aceşti bani, deficitul va creşte semnificativ. Investitorii străini se vor uita la capacitatea noastră de a atrage banii europeni; dacă nu-i vom lua, chiar vom avea o mare problemă economică. Mai ales că trebuie să facem nişte reforme până în august pentru a lua banii (n.r. din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă). Sunt zece miliarde, deci jumătate din cât ne-am propus să luăm anul ăsta. Pentru a evita o scădere a economiei şi a ne finanţa dezechilibrele, depindem foarte mult de fondurile europene”.

Conform analistului CFA, randamentele titlurilor de stat pe zece ani sunt indicatorul care arată cum privesc investitorii străini ţara noastră, acestea crescând în ultima perioadă cu aproximativ 50 de puncte de bază. ”Nu este o creştere mare, dar nici mică. Deocamdată este un semnal de atenţie”, ne-a spus Adrian Codirlaşu.

• Eugen Rădulescu: ”Deficitul bugetar al ţării este încă uriaş, chiar dacă a mai coborât de la nivelul de 9,3% din PIB, unde l-a dus iresponsabilitatea extremă a guvernului Ciolacu”

Ruperea coaliţiei de guvernare poate avea urmări crancene pentru economia României, care se va resimti mulţi ani de aici înainte, spune Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR.

Domnia sa a scris, ieri, pe o reţea de socializare : ”Nu mă pricep la politică. Nu vreau să speculez asupra calculelor pe care şi le-o fi făcut PSD când a decis să iasă din majoritatea guvernamentală. Şi de fapt nici nu mă interesează. Dar:

1. Situaţia internaţională rămâne pe muchie de cuţit, chiar dacă preţul petrolului a coborât, deocamdată, sub 100 de dolari pe baril. Această situaţie, singură, e de natură să tensioneze pieţele financiare, ceea ce se traduce prin scumpirea creditului, mai ales pentru ţările cele mai vulnerabile.

2. Deficitul bugetar al ţării este încă uriaş, chiar dacă a mai coborât de la nivelul de 9,3% din PIB, unde l-a dus iresponsabilitatea extremă a guvernului Ciolacu. Continuarea reformelor este imperios necesară, chiar dacă acestea ajung la reduceri de personal în sectorul public şi la restructurarea întreprinderilor de stat cu pierderi. Dacă aceste reforme se opresc, atingerea în acest an a deficitului de 6,2% din PIB, aprobat de parlament, devine problematică, ca şi continuarea finanţării deficitului de către piaţa financiară, internă şi internaţională.

3. Mai avem doar câteva luni în care statul român să adopte măsurile care să deblocheze cele zece miliarde de euro, rămase din PNRR. Bani pentru care ţara noastră nu ar trebui să plătească NIMIC; ar trebui doar să amelioreze funcţionarea economei şi să ducă la bun sfârşit proiecte în derulare - tot spre binele societăţii româneşti”.

Eugen Rădulescu a adăugat: ”Ruperea coaliţiei de guvernare în aceste condiţii poate avea urmări crancene pentru economia României, care se va resimti mulţi ani de aici înainte. Singura posibilitate de a evita o turnură teribilă ar fi continuarea programului de restructurare, deşi dificultatea acestuia creşte exponenţial, iar riscul ca pieţele financiare să ne penalizeze este cu mult mai ridicat. Cei care plâng cu lacrimi de crocodil pe umerii celor năpăstuiţi dovedesc de fapt un năucitor analfabetism economic: criza declanşată de ei nu îi va proteja în niciun fel pe cei năpăstuiţi; riscul ca tocmai ei să plătească scump aventura politică este foarte ridicat.

Nu am idee ce calcule de partid şi-o fi făcut PSD. Ce ştiu este că ar fi putut găsi cu greu un moment mai nenorocit pentru a risca un haos de proporţii în economia ţării. Iar eu chiar nu văd scenariul în care cei care au decis aşa ceva să aibă de câştigat din decizia asta. Dar, încă o dată, dacă riscurile economice îmi sunt destul de clare, este posibil ca eu să nu înţeleg deloc partea politică a deciziei”.

Ieri, premierul Ilie Bolojan a anunţat că PNL nu va mai forma o coaliţie cu PSD, partid pe care îl acuză că a generat criza politică, şi că liberalii vor începe discuţii cu partidele care susţin actualul guvern - USR, UDMR şi minorităţile - pentru conturarea unei formule de guvern minoritar. Totodată, preşedintele Nicuşor Dan a convocat consultări cu liderii partidelor din coaliţia de guvernare pentru miercuri, la Cotroceni, primii invitaţi fiind reprezentanţii PSD.