Spionaj de Stat în UE: jurnaliştii, vizaţi de spyware-ul Paragon în 14 ţări membre ale blocului comunitar

Jurnaliştii şi reprezentanţii societăţii civile din 14 state membre ale Uniunii Europene au fost spionaţi, prin intermediul telefoanelor mobile, de către guvernele ţărilor respective, potrivit informaţiilor prezentate în urmă cu două zile, de John Scott-Railton, cercetător principal la Citizen Lab, a prezentat dovezi forensice privind utilizarea ilegală a spyware-ului Paragon în Europa, care a subliniat necesitatea unei reglementări stricte la nivelul UE pentru a preveni astfel de abuzuri. Spionarea jurnaliştilor a fost realizată prin programul Graphite, dezvoltat de compania israeliană Paragon Solutions. Potrivit celor de la Citizen Lab peste 90 de persoane din societatea civilă au fost vizate de acest software sofisticat, capabil să intercepteze mesaje criptate şi apeluri telefonice fără ca utilizatorii să fie conştienţi de acest lucru .

Printre ţările afectate se numără Italia, Germania, Spania, Grecia, Belgia, Austria, Danemarca, Ţările de Jos, Portugalia, Suedia, Cipru, Letonia, Lituania şi Republica Cehă.

În Italia, cazurile au fost deosebit de grave: Luca Casarini, cofondator al organizaţiei de salvare a migranţilor Mediterranea Saving Humans, şi jurnalistul Francesco Cancellato de la publicaţia Fanpage au fost notificaţi de WhatsApp că dispozitivele lor au fost compromise de Graphite. Fanpage este cunoscută pentru investigaţiile sale asupra politicienilor de extremă dreapta, iar activitatea lui Casarini a fost adesea criticată de guvernul italian pentru operaţiunile de salvare a migranţilor în Marea Mediterană. Printre cei spionaţi de guvernul condus de Giorgia Meloni se numără Beppe Caccia, cofondator al ONG-ului Mediterranea Saving Humans, care au criticat vehement presupusa complicitate a Italiei la abuzurile asupra migranţilor din Libia; părintele Mattia Ferrari, capelan la bordul uneia dintre navele ONG-ului de salvare a migranţilor şi cunoscut pentru legăturile sale strânse cu regretatul Papă Francisc, şi David Yambio, un activist pentru drepturile omului stabilit în Italia.

Deşi guvernul italian a recunoscut existenţa unui contract cu Paragon pentru scopuri de securitate naţională, a negat că ar fi utilizat software-ul pentru a spiona jurnalişti sau activişti. Cu toate acestea, Paragon a suspendat contractul cu Italia, invocând nerespectarea clauzelor care interzic utilizarea produsului împotriva societăţii civile .

Informaţiile privind spionarea jurnaliştilor au fost prezentate de reprezentantul Citizen Lab în şedinţa Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) a Parlamentului European, la începutul căreia Hannah Neumann, europarlamentar german din partea grpului politic al Verzilor, le-a distribuit membrilor fotografii ale jurnaliştilor italieni în semn de protest faţă de faptul că deputaţii din partea Partidului Popular European (PPE) şi ai grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) - care include partidul de extremă dreapta al Giorgiei Meloni, Fraţii Italiei - au blocat eforturile de a audia în cadrul Comisiei victimele spionajului ilegal.

"Înainte de începerea şedinţei, au fost distribuite nişte materiale - cred că de către un coleg din Grupul Verzilor - referitoare la cazul programului spion Paragon. Nu cred că este deosebit de potrivit, mai ales că această distribuire nu a respectat regulamentul de funcţionare a acestei comisii", a protestat eurodeputatul italian Alessandro Ciriani, din partidul Fraţii Italiei al Giorgiei Meloni, iar preşedintele de şedinţă a dispus imediat chestorilor să adune din sala de şedinţă pliantele respective.

"Eu sunt persoana responsabilă de distribuirea acestor pliante. Aceste pliante prezintă victime ale scandalului de spyware Paragon din Italia. Din motive pe care nu le înţeleg, nu pot fi prezente la şedinţă", a spus Hannah Neumann.

"Dacă am adus astăzi fotografii (n.red. - cu victimele), este pentru că victimele sunt reale. Ele există şi trebuie să depună mărturie despre consecinţele asupra vieţii lor pentru că au fost spionate. Faptul că aţi refuzat audierea lor este o adevărată ruşine pentru Parlamentul European", a adăugat Saskia Bricmont, deputat european belgian din partea Verzilor.

Reprezentanţii Alianţei Socialiştilor şi Democraţilor au criticat spionarea jurnaliştilor şi au spus că nu există niciun temei legal pentru ca programele spion să fie folosite împotriva acestora, deoarece "jurnaliştii nu sunt terorişti". Mai mult, deputaţii europeni S&D au afirmat că programul Paragon ar fi utilizat în 115 state din lume.

Această mişcare vine după ce la începutul acestei luni s-a dezvăluit că un jurnalist italian - a cărui organizaţie de ştiri a descoperit tineri fascişti din partidul de extremă dreapta al prim-ministrului italian Giorgia Meloni - a fost vizat de un "spyware mercenar" sofisticat, potrivit unei notificări primite de la Apple. Este vorba despre Ciro Pellegrino, care ar fi a şasea persoană din Italia despre care se crede că a fost vizată de programe spion, implementate de actori statali, după redactorul-şef al său, Francesco Cancellato, şi alţi patru membri ai societăţii civile şi activişti.

Mai mult, John Scott-Railton a declarat în cadrul Comisiei LIBE că minimum 10 europarlamentari au fost vizaţi de programe spion, dar a menţionat că numărul deputaţilor implicaţi ar fi mult mai mare.

"Nici noi nu cunoaştem numărul real de oficiali ai statelor membre care au fost spionaţi, doar o fracţiune din aceste locuri sunt publice", a mai spus John Scott-Railton, care a adăugat: "Guvernele europene plătesc, desigur, preţul acestei inacţiuni prin erodarea propriei securităţi naţionale şi, înrăutăţind situaţia, multe dintre ţintele oficiale nu au fost niciodată notificate şi nu au nicio idee că au fost ţinte. Tehnologia este vândută statelor, iar ele sunt cele care decid ce persoane să fie spionate. Compania Paragon ne-a spus că vinde programul către guvernele care îl solicită, dar nu ştiu ce fac aceste guverne cu programul respectiv".

În cadrul şedinţei LIBE, Helen Charles, director de politici publice la WhatsApp, a subliniat că UE nu a luat încă nicio măsură de reglementare decisivă, în ciuda faptului că a subliniat în mod constant importanţa confidenţialităţii datelor.

"Acest lucru a permis companiilor de spyware să opereze într-o zonă gri, cu garanţii minime - adesea insuficiente pentru a preveni încălcările drepturilor omului, darămite pentru a respecta legislaţia privind protecţia datelor. Credem că este esenţial ca standardele UE de protecţie a datelor să fie aplicate şi că este necesar un temei juridic adecvat înainte ca firmele să poată colecta, stoca sau transmite datele cetăţenilor UE", a afirmat reprezentanta WhatsApp. Ea a adăugat că UE ar trebui să solicite transparenţă în ceea ce priveşte clienţii de spyware - inclusiv obligarea firmelor de spyware să păstreze informaţii despre clienţii lor şi să auditeze şi să furnizeze înregistrări ale direcţionării efectuate prin intermediul produselor lor.

Organizaţiile internaţionale pentru drepturile omului, precum Amnesty International, au condamnat ferm utilizarea extensivă a spyware-ului Graphite împotriva jurnaliştilor şi apărătorilor drepturilor omului în Europa, solicitând acţiuni urgente pentru protejarea libertăţilor civile .

Aceste dezvăluiri evidenţiază o criză în creştere privind utilizarea tehnologiilor de supraveghere în Europa - cazul Paragon este al doilea după Pegassus - şi necesitatea unor măsuri decisive pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetăţenilor.