Spirits România: Anularea majorării cu încă 10% a accizei de la 1 ianuarie ar fi o uşurare binevenită pentru consumatorii aflaţi sub presiune

Preţurile crescute i-au făcut pe mulţi să renunţe la băutura preferată şi să reducă achiziţiile din comerţ, împingându-i spre variante „de casă”, nefiscalizate, deci mai ieftine, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei din partea Spirits România. Băuturile pot ascunde riscuri serioase de falsificare, cu consecinţe grave pentru sănătate.

Consumatorii îşi reduc achiziţiile din comerţ şi se îndreaptă spre zona nefiscalizată, potrivit celui mai recent sondaj realizat la solicitarea Spirits România, care prezintă următoarele date de interes:

*Aproape toţi respondenţii (92%) au observat că preţurile la alcool sunt mai mari decât anul trecut, iar trei din cinci (59%) spun că majorările de taxe impuse de stat sunt principalul motiv.

*Preţul este un factor decisiv: Mai mult de patru din zece (43%) îşi aleg băuturile pentru sărbători în funcţie de raportul calitate-preţ, doar 20% le aleg în funcţie de gust iar aproximativ 90% spun că sunt cu ochii la promoţii în perioada sărbătorilor.

*Impactul este real: Trei din cinci (61%) au cumpărat mai puţin alcool din comerţ, în timp ce unul din şapte (15%) a trecut la mărci mai ieftine.

*Jumătate dintre români (50,91%) sunt de acord că producătorii legali ar trebui să fie susţinuţi de stat prin taxe mai mici şi proceduri mai simple, ca metodă de a contracara fenomenul băuturilor contrafăcute.

*Aproape jumătate (47%) nu cred că veniturile suplimentare ale statului ar trebui să provină din impozitarea băuturilor mai populare - doar unul din cinci (19%) susţine această idee.

*Băuturile făcute în casă sunt văzute ca o modalitate de a economisi, unul din patru (25%) raportând economii de cel puţin 20% comparativ cu produsele de marcă, iar unul din zece (10%) economisind peste 50%.

*În ciuda riscurilor pentru sănătate, doar unul din doisprezece (8%) prioritizează provenienţa sigură, iar 40% spun că verifică rar sau niciodată etichetele oficiale.

Conform informaţiilor din partea Spirits România, în acest context, producătorii legali de spirtoase, care au contribuit constant la veniturile statului prin plata accizelor majorate în cascadă, sunt alături de consumatori şi reamintesc că o fiscalitate mai echitabilă la alcool nu înseamnă un avantaj pentru industrie. Un cadru de taxare echitabil va permite în primul rând preţuri mai corecte la băuturi fiscalizate, legale, o opţiune de consum mai sigură pentru populaţie şi mai sănătoasă pentru bugetul statului.

„Producătorii legali înţeleg dificultăţile cu care se confruntă consumatorii. În ultimul deceniu, spirtoasele au fost singurul sector de alcool care a generat în mod constant creşteri de venituri la bugetul de stat, chiar dacă reprezintă doar una din patru sticle de alcool licit consumate în România. Acest istoric arată că o fiscalitate echilibrată şi corectă funcţionează, pentru stat, pentru afaceri şi pentru consumatori”, a explicat Florin Rădulescu, preşedintele Spirits România.

În contextul în care veniturile disponibile sunt sub presiune, anularea majorării de 10% a accizei planificate pentru 2026 ar fi o decizie binevenită pentru consumul din ţara noastră, reiterează Spirits.

„Datele sunt clare: creşterea accizelor nu aduce mai multe venituri, ci dimpotrivă, îndepărtează oamenii de piaţa legală şi îi expune la riscuri inutile. Suntem alături de consumatorii români şi solicităm politici mai înţelepte şi mai echitabile, care să protejeze atât sănătatea, cât şi economia”, a mai declarat Florin Rădulescu, preşedintele Spirits România.

Asociaţia patronală consideră că sectorul băuturilor spirtoase reprezintă un contribuitor important la economia ţării noastre. În anul 2024, a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul ţării noastre, o valoare comparabilă cu producţia industrială a unor judeţe precum Buzău sau Olt. Sectorul susţine aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 sunt directe, în producţie şi vânzări, 9.800 sunt indirecte, în agricultură, logistică, marketing şi construcţii, iar 4.400 sunt locuri de muncă induse, în alte domenii de sprijin.