Storia: Tranzacţiile cu unităţi individuale au scăzut cu 32% în ţară şi cu 36% în Bucureşti în al treilea trimestru

Numărul de tranzacţii cu unităţi individuale a scăzut cu 32% la nivel naţional şi cu 36% în Bucureşti în perioada iulie-septembrie 2026 comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor oficiale transmise de ANCPI la solicitarea Storia, potrivit unui comunicat. Piaţa imobiliară din România nu a mai beneficiat de date oficiale despre numărul de tranzacţii după luna iunie, ca urmare a unui atac cibernetic asupra Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară care a avut loc la jumătatea lunii iulie, potrivit comunicatului.

Ulterior, sistemul informatic e-Terra, prin care se realizează înscrierea, gestiunea şi evidenţa cadastrului şi a cărţii funciare la nivel naţional, a redevenit disponibil de la jumătatea lunii august, potrivit comunicatului. Primele date parţiale despre numărul de tranzacţii înregistrate în această perioadă au fost publicate de ANCPI în 16 octombrie, iar instituţia a oferit ulterior datele complete pentru perioada iulie-septembrie 2026 la solicitarea Storia, potrivit comunicatului.

În perioada iulie-septembrie 2026, ANCPI a raportat peste 30.500 de tranzacţii cu unităţi individuale la nivel naţional, în scădere cu 32,3% comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit comunicatului. Dintre acestea, peste 8.500 de tranzacţii au avut loc în Bucureşti, ceea ce reprezintă o scădere cu 36,1% comparativ cu al treilea trimestru al anului trecut, uşor mai mare decât scăderea medie la nivel naţional, potrivit comunicatului.

Dintre marile judeţe analizate, Timiş este singurul în care numărul de tranzacţii a crescut, întrucât aici au avut loc peste 2.700 de tranzacţii (+6,5%), potrivit comunicatului. În rest, marile judeţe au înregistrat între aproximativ 1.500 şi 1.800 de tranzacţii imobiliare cu unităţi individuale şi scăderi apropiate de media naţională: Iaşi (-26,9%), Constanţa (-29,8%), Ilfov (-31,4%) şi Cluj (-35,1%), potrivit comunicatului. O excepţie face judeţul Braşov, care a înregistrat o scădere cu 63,4%, aproape dublă comparativ cu media naţională, la mai puţin de 900 de tranzacţii, potrivit comunicatului.

Cătălina Ciorei, Senior Marketing Manager Storia & OLX Real Estate, a declarat că datele arată că evoluţia numărului de tranzacţii rezidenţiale nu este uniformă la nivel naţional, iar diferenţele dintre marile judeţe analizate sunt semnificative, potrivit comunicatului. Ea a arătat că în trimestrul al treilea cele mai multe dintre acestea au înregistrat scăderi ale numărului de tranzacţii, în timp ce Timiş a consemnat o creştere de 6,5%, iar pentru o imagine cât mai clară asupra pieţei este important ca evoluţia tranzacţiilor să fie analizată într-o perspectivă mai amplă, alături de indicatori precum dinamica ipotecilor şi cea a autorizaţiilor de construire, potrivit comunicatului.

Tranzacţiile au scăzut cu aproape 18% în primele 9 luni ale anului

La nivelul primelor nouă luni ale anului 2026, în România au fost înregistrate peste 98.000 de tranzacţii cu unităţi individuale, cu 17,8% mai puţine decât în perioada similară a anului trecut, potrivit comunicatului. Pentru acest interval, Bucureşti a înregistrat o scădere mai mică decât media naţională (-14,9%), la peste 29.600 de tranzacţii, un rezultat care vine în contextul în care, înainte de incidentul ANCPI, Capitala înregistrase trei luni consecutive de creşteri ale tranzacţiilor (+2,2% în aprilie, +15,9% în mai şi +26,4% în iunie), potrivit comunicatului.

Timiş este şi în acest caz singurul judeţ relevant care a înregistrat o creştere (+4,2%) prin prisma celor peste 7.600 de tranzacţii, potrivit comunicatului. În schimb, celelalte judeţe majore au încheiat primele trei trimestre ale anului cu scăderi mai mici sau mai mari decât media naţională, inclusiv Ilfov (-11,2%), Iaşi (-17,3%), Cluj (-22,7%), Constanţa (-29,3%) sau Braşov (-32,8%), potrivit comunicatului.

Piaţa ipotecilor a scăzut cu 24% în al treilea trimestru al anului

Pe segmentul ipotecilor active pentru unităţi individuale, datele furnizate de ANCPI indică o scădere cu 24,1% în al treilea trimestru al anului comparativ cu perioada similară a anului trecut, la peste 18.300 de ipoteci active, potrivit comunicatului. În Bucureşti, scăderea a fost mai mare decât media naţională (-27,4%), la aproape 5.400 de ipoteci active, în timp ce Timiş (+1,6%) şi Cluj (+2,5%) sunt singurele judeţe majore în care numărul ipotecilor active este în creştere, potrivit comunicatului. În rest, datele indică scăderi pentru celelalte judeţe reprezentative precum Constanţa (-17,3%), Iaşi (-29,9%), Ilfov (-43,4%) sau Braşov (-45,6%), potrivit comunicatului.

La nivelul primelor nouă luni ale anului, ANCPI a raportat peste 57.100 de ipoteci active pentru unităţi individuale, cu 16,7% mai puţine decât în perioada similară din 2025, potrivit comunicatului. Aproape 17.500 dintre acestea sunt în Bucureşti (-15,1%), iar în acest caz toate judeţele majore au raportat scăderi, inclusiv Timiş (-12,8%), Cluj (-13,3%), Constanţa (-13,9%) sau Ilfov (-27,8%), potrivit comunicatului.

Este important de menţionat că numărul de ipoteci active pe care îl raportează ANCPI include şi creditele ipotecare de refinanţare, potrivit comunicatului. ANCPI nu oferă o statistică separată pentru acestea din urmă, însă o parte dintre debitori aleg refinanţarea pentru a beneficia de o perioadă de 3-5 ani de dobândă fixă, potrivit comunicatului.

Cel mai recent, Banca Naţională a României a decis în şedinţa din 6 octombrie să menţină dobânda de politică monetară la 6,5%, valoare care nu a mai fost modificată din august 2024, iar următoarea şedinţă este programată în 12 noiembrie, potrivit comunicatului. După o lungă perioadă de stabilizare în preajma pragului de 5,84%, indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat pe parcursul ultimei luni o creştere graduală până la 6,09% în 20 octombrie, potrivit comunicatului. Acest indice este utilizat pentru calcularea dobânzilor la creditele ipotecare acordate înainte de 1 mai 2019, potrivit comunicatului. Între timp, indicele IRCC, utilizat pentru creditele acordate după 1 mai 2019, a crescut nesemnificativ în 1 octombrie de la 5,56% la 5,57% şi va avea această valoare până în 31 decembrie 2026, potrivit comunicatului. Creşterea cu 0,01 puncte procentuale vine după trei scăderi consecutive ale indicelui, care atinsese valoarea record de 6,06% în ultimul trimestru al anului trecut, potrivit comunicatului.