Un studiu genomic amplu publicat recent în revista Science arată că aşezarea neolitică Çatalhöyuk, aflată în centrul Turciei, era structurată în jurul descendenţei feminine, transmite Autoritatea pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului din Turcia (TGA) într-un comunicat emis redacţiei. Descoperirea schimbă radical perspectiva asupra organizării sociale în epoca agricolă timpurie şi confirmă rolul central pe care femeile l-au avut într-una dintre cele mai vechi comunităţi urbane cunoscute.
Cercetarea, desfăşurată pe parcursul a 12 ani de o echipă internaţională formată din 47 de geneticieni, arheologi şi antropologi, a analizat ADN-ul a 131 de indivizi din 35 de locuinţe. Rezultatele indică o structură familială matriliniară, în care femeile erau nucleul gospodăriilor, iar bărbaţii aveau un rol mai periferic, cel mai probabil migrând către alte comunităţi.
Rămăşiţele, datate între 8000 şi 5800 î.Hr., provin dintr-o aşezare în care morţii erau îngropaţi sub podeaua locuinţelor, iar fetele erau înmormântate cu mai multe obiecte funerare decât băieţii - un indiciu al unui statut social superior. În fazele iniţiale ale aşezării, legăturile genetice între locuitorii aceleiaşi case erau predominante, dar în etapele ulterioare acest tipar s-a estompat, sugerând o trecere către forme sociale bazate pe afinităţi culturale mai degrabă decât pe rudenie biologică.
Situat în provincia Konya şi inclus pe lista UNESCO, situl Çatalhöyuk este considerat primul exemplu de urbanism din lume. Casele lipite unele de altele, accesul prin acoperiş, picturile murale şi figurinele feminine descoperite acolo reflectă o societate sofisticată, cu valori culturale şi artistice bine conturate.
Autorităţile turce accelerează în prezent cercetările arheologice în cadrul proiectului „Moştenire pentru Viitor”, cu 765 de situri active în 2024 şi o ţintă de 800 până în 2026. În acest context, Çatalhöyuk rămâne un punct esenţial pentru înţelegerea începuturilor civilizaţiei umane.
Opinia Cititorului