Studiu Pluxee: 75% dintre angajaţii români consideră munca importantă, dar nu singurul scop al vieţii

Un număr tot mai mare de angajaţi adoptă o abordare mai ponderată a muncii: „Implicarea Echilibrată”, iar acest lucru oferă o nouă viziune asupra relaţiei cu locul de muncă, bazată pe flexibilitate şi pe luarea în considerare a etapelor specifice din vieţile angajaţilor, conform unui studiu realizat de Pluxee, împreună cu Ipsos, care a inclus 8.700 de angajaţi din 10 ţări, completat cu 80 de testimoniale ale angajaţilor şi opinii din partea unor experţi renumiţi din domeniul managementului forţei de muncă.

Gabor Olajos, Country Managing Director, Pluxee România şi Bulgaria a declarat că: ”Pe măsură ce piaţa muncii se transformă, angajaţii percep job-ul ca pe o parte integrantă a ecuaţiei ample a vieţii lor, care include obiective individuale, viaţa de familie şi angajamente sociale. Ei îşi ajustează nivelul de implicare profesională, optând pentru o implicare echilibrată, şi stabilesc astfel limite clare în ceea ce priveşte timpul şi energia alocate locului de muncă, pentru a nu neglija celelalte dimensiuni ale vieţii. În acest context, companiile trebuie să depăşească rolul de angajator şi să adopte o perspectivă mai cuprinzătoare asupra oamenilor, privindu-i ca indivizi cu preocupări şi aspiraţii multiple. Beneficiile extrasalariale relevante devin un factor esenţial pentru atragerea şi păstrarea talentelor, fiind un mijloc prin care companiile pot răspunde nevoilor diverse ale angajaţilor. Studiul este menit să ofere organizaţiilor o înţelegere profundă a realităţii pieţei muncii, ajutându-le să creeze un mediu care sprijină bunăstarea atât în viaţa profesională, cât şi în cea personală a angajaţilor.”

Studiul arată că angajaţii au o puternică legătură emoţională cu compania lor: 83% spun că o „iubesc” sau că „le place”. Totuşi, acest ataşament nu înseamnă neapărat devotament: deşi 71% dintre respondenţi consideră că munca este „importantă”, aceasta nu reprezintă singurul scop al existenţei lor.

Contrar convingerilor comune, implicarea la locul de muncă rămâne puternică. Aproape jumătate dintre angajaţi (46%) spun că depun tot efortul posibil la locul de muncă. Totuşi, 34% adoptă o abordare mai echilibrată, îndeplinind aşteptările, dar stabilind limite atunci când este necesar. Jean-Baptiste Barfety numeşte această atitudine „Implicare Echilibrată.”

„Implicarea Echilibrată” câştigă tot mai mult teren. Aceasta reprezintă o nouă abordare a implicării, mai flexibilă şi adaptată la parcursurile individuale ale vieţii. După cum spune Brigid Schulte: „În loc să vorbim despre «echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală», să gândim în termeni de «stare de bine în muncă şi viaţa personală». Aceasta este cheia excelenţei la locul de muncă şi a fericirii acasă.”

Implicarea nu există în termeni de totul sau nimic, ci variază în funcţie de etapele vieţii şi de priorităţile personale. Studiul identifică două dimensiuni cheie: importanţa acordată vieţii personale şi echilibrul între aspiraţiile individuale şi spiritul colectiv. Acestea se îmbină pentru a forma opt profiluri distincte de implicare.

Acest spectru al implicării arată că angajaţii îşi ajustează nivelul de implicare în funcţie de etapele vieţii, investesc în munca lor în timp ce stabilesc limite, dedicându-se cauzelor sociale atunci când este posibil şi reîncărcându-şi bateriile alături de cercul lor apropiat.

Gestionarea timpului a devenit o provocare majoră pentru a rămâne implicat la locul de muncă, precum şi în afara acestuia. Având în vedere că, de-a lungul vieţii, o persoană va petrece sute de mii de ore lucrând, angajaţii caută libertatea de a-şi folosi timpul cu sens. Întrebaţi cum ar dori să petreacă câteva ore libere suplimentare, ei au ales în mod covârşitor timpul cu cei dragi şi starea de bine personală, fie că este vorba despre a face exerciţii fizice sau a petrece momente de calitate. Timpul devine moneda supremă a stării de bine.

Ca orice tip de relaţie, implicarea angajaţilor se bazează pe un sentiment de reciprocitate care depăşeşte remuneraţia, deşi salariul rămâne în topul priorităţilor.

Pentru companii şi organizaţii, această schimbare reprezintă o oportunitate majoră. Conform studiului, angajaţii sunt atraşi de angajatori care îndeplinesc trei aşteptări cheie: creştere şi autonomie, conexiuni umane şi o atmosferă pozitivă la locul de muncă, precum şi beneficii materiale (salariu, beneficii, etc.).

În cele din urmă, implicarea se cultivă în timp. Testimonialele incluse în studiu arată că vieţile angajaţilor sunt diverse şi unice, chiar şi în rândul celor cu profiluri de implicare similare. Ei au aşteptarea ca organizaţia lor să recunoască această diversitate şi să îi susţină în parcursul lor. Acest lucru înseamnă oferirea unei experienţe personalizate pentru angajaţi şi beneficii flexibile.

Jean-Baptiste Barfety şi Brigid Schulte descriu acest nou model al unei companii pe deplin implicate ca fiind un „creuzet”: un spaţiu în care se dezvăluie potenţialul, personalitatea şi traiectoria fiecăruia.